Orașul. #7
Discover more from Orașul.
● Știați că…?
O mână de oameni a început renovarea podurilor și acoperișului colibelor din zona montană din Munții Cindrel (Râu Sadului, jud. Sibiu), acolo unde de obicei se adăpostesc ciobanii cu turmele lor de oi? Prin restaurarea acestor colibe, se dorește transformarea lor în capacități mici de cazare pentru maxim 2 familii – tradiționalul dormit în fân se va putea îmbina cu dormitul într-o cameră cu condiții îmbunătățite pe pat cu saltea, perne și pătură din fân și lână de oaie.
Renovarea se face cu materiale tradiționale și fără a modifica forma sau volumul construcțiilor de lemn, reprezentative pentru zonă. Primele colibe au fost deja reabilitate și transformate în spații de cazare, în urma unei Școli de Vară cofinanțată de Ordinul Arhitecților din România. Detalii: Țara Colibelor.
● Bdul. Mihai Viteazu - propuneri și exemple de remodelare.
Pe parcursul anului trecut am avut mai multe întâlniri la Primăria Sibiu în cadrul unui grup de lucru pe mobilitate, unde s-a discutat și planul de a reorganiza Bdul. Mihai Viteazu din Sibiu, prin reconfigurarea traficului. La sfârșitul anului s-a și semnat contractul de proiectare (detalii) astfel că este de așteptat ca prin 2023 să înceapă lucrările. Fiind un proiect extrem de important pentru oraș, am pregătit și trimis Primăriei (împreună cu Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și Asociația Develop) două recomandări de bun simț:
1. Bulevardul trebuie să fie pentru oameni
2. Mobilitatea alternativă trebuie să fie eficientă asta traducându-se în amenajarea sensurilor giratorii după modelul olandez, unde există o singură bandă de rulare pentru autovehicule, construindu-se în paralel o pistă de biciclete circulară. Asta am propus pentru intersecția Bdul. Mihai Viteazu și str. Nicolae Iorga.
Evident că acest punct a fost cel mai atacat de către mulți locuitori, considerând că trebuie realizate mai multe benzi pentru mașini, nu mai puține, invitându-ne totodată să vedem aglomerația din trafic la orele de vârf. De parcă asta ar conta, ținând cont că, oricum, aproape toate arterele ce se intersectează aici au doar o bandă de mers pe sens deci mașinile se blochează imediat după sensul giratoriu.
Nu plictisesc pe nimeni cu detalii despre modul de fluidizare a traficului prin reducerea de benzi auto (…și realizarea, în paralel, de alternative de trafic, fluidizarea prin crearea de benzi speciale pentru fiecare direcție de mers, anularea parcărilor de pe marginea drumurilor, realizarea de benzi speciale pentru autobuze și de piste de biciclete sigure) pentru că trebuie doar să aruncăm un ochi peste graniță - sunt suficiente exemple. Dar trebuie să ne notăm cu toții un lucru clar: până nu oferi siguranță bicicliștilor în sensurile giratorii, degeaba se fac sute de km de piste de biciclete prin oraș. Iar sistemul olandez pentru încurajarea mersului cu bicicleta este deja testat de zeci de ani deci trebuie doar să îl copiem, nimic mai mult. Detalii aici.
Reîntorcându-mă la punctul 1 - personal mă îngrijorează perspectiva îngustării trotuarelor actuale pentru a lăsa loc circulației auto, benzilor speciale pentru autobuze, pistelor de biciclete și parcărilor realizate pe ambele sensuri de mers. Oricum am calcula, cei 17,40 m. ce îi avem acum până în axul drumului în zona cea mai lată a bulevardului, duce inevitabil la îngustarea trotuarului. Or, modernizările aflate acum în proiectare ar putea avea un impact semnificativ (pe termen scurt, mediu și lung) atât pentru persoanele care locuiesc și lucrează în această zonă cât și pentru ceilalți cetățeni ai orașului dar și pentru turiști, cu o strategie de transformare a Bdului. Mihai Viteazu într-unul de promenadă, dedicat petrecerii timpului liber.
Sibiu 100% a publicat recent un articol interesant - Idei urbane inteligente pentru Primăria Sibiu: cum pot designerii și arhitecții să transforme un oraș (articolul aici). Doar privind aceste idei îți poți da seama cât de ușor poți transforma un spațiu public precum Mihai Viteazu într-o atracție unde oamenii să își dorească să își petreacă timpul liber iar comercianții să tânjească după un loc de terasă aici. Alte idei aplicate pentru Mihai Viteazu poți găsi și pe Facebook, în comentariile de la postarea despre propunerile făcute Primăriei (aici).
Recomandări cu privire la coridorul de mobilitate zona Bdul. Mihai Viteazu - aici.
Cert este că nu trebuie să lăsăm să ne scape șansa asta deoarece vorbim despre un proiect probabil unic în viețile noastre pentru Bdul. Mihai Viteazu, despre modificarea obiceiurile oamenilor, schimbarea totală a modului de a circula, inclusiv modificarea circulației pietonale a 20.000-30.000 de oameni (atâția câți trăiesc și lucrază în zonă) și mulți alții ce vor avea să se mute în apropierea bulevardului Mihai Viteazu.
Exemplul Bruxelles
Nu că ar fi un exemplu de urmat pentru Bdul. Mihai Viteazu, dar este bine de știut că alte țări deja gândesc mult mai departe atunci când reorganizează un bulevard. În Bruxelles, de exemplu, bulevardul Anspach s-a transformat în câțiva ani din șosea importantă cu câte două benzi pe sens plus parcări laterale pe fiecare parte a șoselei, într-o promenadă pietonală verde. Vezi pe Google Street View (aici) ce diferență!
Aici foarte interesante au fost lucrările de a aduce spațiul verde într-o zonă asfaltată și cu un subteran dificil (metrou, canalizări demne de o capitală europeană) ce ar fi făcut pe mulți să renunțe la ideea de plantare. Astfel că a fost folosită o tehnică ingenioasă care să permită dezvoltarea rădăcinilor cu adâncime mică. Pe tot bulevardul Anspach a fost întins un strat de pământ și pietriș pentru creșterea rădăcinilor orizontale, apoi acoperit cu o membrană pentru a preveni deteriorarea pavajului. Ba au fost create și movile de pământ deasupra pavajului, pentru a da mai mult loc rădăcinilor (detalii).
Eu l-am văzut când încă mai era în lucru dar înverzirea bulevardului trebuie să fie impresionantă, cu aproape 3.500 mp de suprafață verde în acest moment, față de 300 mp cât era înainte de reorganizarea bulevardului.
Exemplul Madrid
Calle Gran Via, Broadway-ul spaniol ce face legătura cu celebra Plaza de España, poate fi exemplul cel mai bun că se poate și altfel decât să fie mașinile prioritare. Urmăresc transformarea acestui bulevard încă din 2018, atunci când am văzut la fața locului cum oamenii pot avea prioritate chiar și în intersecțiile unuia dintre cele mai mari bulevarde ale Madridului. Chiar dacă încă mai există semafoare pentru pietoni, trotuarele nu coboară la nivelul șoselei în dreptul trecerilor de pietoni, ci mașinile sunt cele ce trebuie să depună efortul de a ajunge la nivelul trotuarului.
Chiar dacă este era unul dintre cele mai aglomerate bulevarde ale Madridului, administraţia a decis să reducă traficul auto de la trei benzi pe sens la una singură(!). Și aceasta cu o limită de viteză de maxim 30 km/h deoarece este comună cu pista de biciclete.
Șoseaua are acum doar 12 m. lățime (având și bandă specială pentru autobuze pe fiecare sens de mers), pe când trotuarele au în total 20 de m.
Exemplul Lviv
Ca să nu-mi spuneți că doar în țările dezvoltate se pot face astfel de transformări, dau aici un exemplu de oraș ex-comunist unde există exact aceleași probleme ca la noi: mașini parcate peste tot și aglomerație din cauza lipsei parcărilor subterane.
Eh, iată că pe parcursul ultimilor 10 ani, Lviv s-a transformat complet, devenind mai degrabă un oraș al oamenilor, nu al mașinilor. Dacă ai chef și timp, poți afla în clipul de mai jos ce lucrări au făcut și care este strategia orașului, chiar de la directorul Departamentului de transport al orașului Lviv.
● De unde vine și unde merge Bdul. Mihai Viteazu?
Planurile comuniștilor erau ca Bulevadrul Mihai Viteazu să fie continuat peste/ prin parcul SubArini și să străpungă Bdul. Victoriei. Acum, însă, avem o șosea ce începe dintr-o piațetă ce se aglomerează de clădiri pe zi ce trece, pe partea cealaltă oprindu-se în câmp. Câmp ce va deveni și el cartier aglomerat cu mii de locuitori.
S-au aprobat clădiri de birouri cu promisiunea parcărilor subterane. Blocurile s-au făcut, parcările ba.
Turnul Sfatului ne amintește: Era toamna anului 2012 când Consiliul local Sibiu, supravegheat de primarul Klaus Iohannis care îl controla prin majoritatea FDGR, aproba un plan urbanistic zonal care avea drept obiectiv ”construirea frontului estic” al Pieței Aurel Vlaicu din Sibiu. Piață aflată la intersecția a două artere importante ale orașului (Calea Dumbrăvii și bulevardul Mihai Viteazul) și în capătul celui mai mare cartier sibian (Hipodromul). Atunci s-a aprobat construirea a mai multor blocuri într-un spațiu liber de construcții, acum având aici clădirea Raiffeisen și hotelul de pe colț, urmând să se ridice alte două clădiri similare ca dimensiuni (una deja în construcție, cealaltă în proces de autorizare).
Doar că… în 2012 se prevedea ca, în paralel cu aglomerarea zonei, să fie amenajate și trei noi parcări subterane în zonă: sub stația de taxi, în spatele cinematografului Arta și sub parcarea aferentă blocului V4, acolo unde este acum Banca Transilvania. La nouă ani de la adoptarea PUZ-ului, niciuna din aceste parcări nu este nici măcar demarată la nivel de intenție. Iar dacă ne uităm la timpului necesar construirii de către Primărie a unei parcări subterane, știm sigur că până în 2030 nici nu vom avea vreuna.
Întreg articolul plus poziția Primăriei, le găsești aici.
Mega cartier, fără variante de trafic. Nereguli? Nici nu ne mai miră
La capătul celălalt al Bulevardului Mihai Viteazu se începe dezvoltarea imobiliară. Tocmai ce a fost anunțat un alt cartier în Șelimbăr, pe terenul aflat imediat după magazinul Leroy Merlin din Shopping City Sibiu. Este vorba despre un cartier ce va avea blocuri de 11 etaje supraterane, în care vor locui peste 3.000 de locuitori. Poate ai văzut prin presă că cei de la USR s-au abținut de la aprobarea acestui proiect, pe motiv că un acces direct din drumul național, cu o lățime de doar 4 m., nu este suficient. Motivația USR o găsiți aici, iar răspunsul investitorului aici.
Confrom Turnul Sfatului, investitor este, alături de soția sa, chestorul de Poliţie Mircea Vasile Bârgoz, fostul șef al IPJ Sibiu și fost şef Birou Cercetări Penale - Poliţia Municipiului Sibiu. S-a retras din poliție în 2008.
Interesant este și faptul că primii pași pentru acest cartier au început în anul 2018, Certificatul de Urbanism fiind eliberat de către Primăria Șelimbăr pe vremea când încă mai era arhitect șef Radu Horotan. Iar la acest proiect lucrează și firma SC Unu Punct SRL ce este deținută de finul de cununie al fostului arhitect șef.
În 2020, Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în vedere cercetării lui Radu Constantin Hotoran, arhitect șef în cadrul Primăriei Comunei Șelimbăr, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, după ce în cazul său s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, prin aprobarea de proiecte depuse de o firmă a soției sale.
Cu scopul de a evita conflictul de interese în materie administrativă, a subcontractat proiectele către o altă societate comercială deținută de familia Hotoran - SC Unu Punct SRL, societate înființată în ziua în care Radu Constantin Hotoran a fost numit în funcția de arhitect șef, aceasta fiind deținută formal de finul de cununiei a familiei Horotan. Detalii aici
● E vremea să te faci boier
Știți vorba aia deja încetățenită în cultura românească: mai bine îmi cumpăr un castel în Franța cu banii de apartament de Cluj? Iată că a venit vremea să îți cumperi un conac ceva mai aproape de casă și să te faci boier:
conacul de la Ilișua, cu 1700 mp plus beci de 150 mp, se dă cu 450.000€;
conacul de vânătoare a grofului Wesselenyi de la Chiochiș, de 967 mp și teren de 3900 mp, se dă cu 175.000€;
conacul lui Sámuel Teleki, de 440 mp și 1,23 hectare de teren, se dă și el cu 115.000€.
Detalii aici. Să nu spui că nu ți-am spus!
● Scurte
O locuință pe gustul meu:
Cine v-a lucrat aici? Te îngrozești când descoperi cum a fost finisat un apartament de 70.000€ din București. Video aici.
România, pe primul loc în UE la cotele de proprietate - 96% din populație locuiește în locuințe deținute, nu închiriate. Detalii
Prețurile apartamentelor la nivel național au crescut la începutul acestui an cu aproape 3%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Cluj-Napoca, Constanța și București. Sibiul nu este analizat - detalii.
Piața rezidențială din 2022, sub presiunea creșterii prețurilor la materiale de construcții. Totuși, analiștii se așteaptă ca prețurile locuințelor să nu se majoreze semnificativ, deoarece se află deja peste limita puterii de cumpărare. Detalii
Comisia Europeană propune ca, din 2030, toate clădirile noi să aibă zero emisii. Detalii
România eficientă: Aproape opt din zece clădiri au nevoie de reabilitare energetică. Detalii
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii de săptămâna trecută (de aici): str. Vopsitorilor nr. 21