Cartierul Arhitecților - aceeași zonă, 8 ani diferență.
Sursa: Străzi pentru Oameni
● Știați că…?
Prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) realizat pentru introducerea în intravilan a tot ce înseamnă acum Cartierul Arhitecților, în toată zona de la ieșirea din Sibiu (în dreptul cimitirului) trebuiau construite doar case cu parter și un singur etaj? Aici ar fi trebuit să fie acum locuințe parter + 2 etaje doar în jurul clădirii de învățământ ce ar fi trebuit să aibă 8 clase de școală generală și 4 grupe de grădiniță + un parc de 0,6 hectare dar și a “grădinii publice” de peste 2 hectare unde trebuia să apară terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, bilbiotecă, cinematograf…
Acum, în toată această zonă sunt construite blocuri cu patru niveluri supraterane. Nicio școală. Fără parc.
● De ce suntem aici
Conceptul de a construi cartiere cu toate facilitățile aproape, astfel încât să poți face maxim 15 minute de mers pe jos până la magazine, parc, școală, stomatolog și tot ce ai nevoie, putem spune că îl urmau și comuniștii în România atunci când construiau cartierele noi de blocuri, în jurul unui centru social prezent în fiecare zonă nou construită.
În toată lumea, acest concept este studiat și pus în practică în continuare, puține țări vestice permit o dezvoltare haotică precum cea din Cartierul Arhitecților, de exemplu. Nu ducem nici noi lipsă de strategii. Bucureștiul a gândit o strategie pentru anul 2020, cu 20 de ani înainte. La fel, există un concept strategic pentru dezvoltarea Bucureștiului până în 2035 (detalii), dar cine să îl urmărească? Până și site-ul csb2035.ro a dispărut pentru că nu l-a folosit nimeni până acum.
Astfel că nu ne mai miră atunci când vedem că mama proiectează aparent peste lege, fiica aprobă din postul de arhitect șef, iar fiul se face că nu vede, deși este inspector la Inspectoratul de Stat în Construcții și ar trebui să se auto-sesizeze atunci când vede o neregulă sau măcar să răspundă la sesizările cetățenilor. Da, este vorba de același Cartierul Arhitecților dar despre care vom vorbi săptămâna viitoare.
Mita și ilegalitatea nu se pedepsesc
Dacă suma de 1.200 de euro mită cerută pentru o locuință socială de 25 mp este considerată insignifiantă astfel încât să fie condamnabilă, ne mai miră faptul că se construiește ilegal și nicio instituție nu se sesizează?
“În mod normal ar fi cam 500 de fiecare pentru o garsonieră. Ar fi undeva la 1500 dar eu v-am spus, pentru bucata mea de treabă este 200, nu îmi trebuie mai mult, deci undeva la 1200.” a spus Daniel Constantin Ilie, juristul de la Urbana pentru a justifica prețul cerut pentru repartizarea locuinței sociale.
Nici 3 ani de condamnare cu suspendare(!) va primi omul, în urma unei înțelegeri prin care și-a recunoscut vinovăția (detalii aici). De parcă trebuia să mai recunoască ceva, ținând cont că a fost filmat primind banii marcați (detalii aici). Frustrant, nu-i așa?
În poza de mai sus vezi garsoniera “nou renovată” (cum spunea spăgarul) ce a fost promisă în schimbul a 1.200 de euro mită: o cameră de vreo 25 mp, în care ar trebui să fie și dormitorul și bucătăria + o mică baie.
Dar este un caz bun, măcar chiriașul nu trebuie să treacă prin curte pentru a ajunge la wc, așa cum este cazul mai multor locuințe sociale repartizate de Urbana prin centrul Sibiului (ca de exemplu cea de pe str. Cetății despre care poți citi aici).
Vorbim despre un tip de locuire la pragul subzistenței pe care chiriașii o acceptă pentru a avea un pat unde să doarmă, iar Primăria o susține pe principul “nimic e mai bine?”.
● Cum se construiesc cartierele (noi și vechi) în lume?
Sejong: viitoarea capitală Smart a Coreei de Sud (articol)
În urmă cu 20 de ani, autoritățile centrale din Coreea de Sud au ajuns la concluzia că Seul este un oraș aglomerat, astfel că au decis construirea unei noi capitale, în jurul unui oraș din centrul țării, cu doar 80.000 de oameni. În prezent, orașul Sejong are o suprafață de 465 de kilometri pătrați și o populație de circa 350.000 de locuitori. Ca să înțelegi cât de rarefiat este orașul sud-coreean, îți spun doar că Bucureștiul are o populație de circa 2 milioane de locuitori (în acte, desigur), împrăștiați pe o suprafață de 228 de kilometri pătrați.
Sejong a plecat din start cu un avantaj major comparativ cu Seul: întrucât este dezvoltat practic de la zero, autoritățile și-au permis luxul de a gândi întreaga infrastructură cu tehnologii tipice unui oraș inteligent. Pe lângă zonele întinse în care au voie să intre doar mașinile cu “carburant” energie electrică sau hidrogen, transportul în comun cu mașini ce se conduc singure, salubritatea orașului asigurată, la fel, de mașini autonome și sistemul educațional hibrid, natura înconjoară urbanismul, copacii reprezintând o barieră naturală între pietoni și mașini. Pistele de biciclete sunt construite în jurul râului, iar în numai câteva minute poți ajunge în zona extra-urbană înconjurată de verdeață, chiar dacă locuitorii critică faptul că “totul este construit în jurul mașinilor”.
“Timpul petrecut în Sejong m-a ajutat să înțeleg mai bine problemele cu are mă confrunt acasă. Cum ne putem schimba stilul de viață pentru a promova dezvoltarea durabilă? Am descoperit că în Coreea de Sud cetățenii joacă un rol esențial în dezvoltarea și implementarea de soluții pentru orașe inteligente” spune Daisy Mbopi, un student din statul african Botswana.
Seul: H1 Project, orașul de 10 minute
Chiar dacă aproape toate ministele au fost mutate deja în Sejong, ceea ce se dorește a fi viitoare capitală-Smart a Coreei de Sud, nici Seul nu încetează să ne uimească. Tocmai ce au fost dezvăluite planurile H1 Project ce presupune transformarea unui sit industrial existent, de 504.000 mp, și a unei zone feroviare într-un cartier-superior, verde, cu utilizare mixtă - un „oraș de 10 minute” inteligent, pentru noua economie digitală. Detalii
Orașul de 15 minute este al treilea proiect care câștigă vreodată un premiu Obel, o distincție internațională oferită pentru a celebra „contribuțiile arhitecturale remarcabile la dezvoltarea umană”. Conceptul, ce imaginează orașe în care totul este accesibil în 15 minute, a fost popularizat și de primarul Parisului, Anne Hidalgo, care l-a folosit în timpul campaniei de realegere din 2020, astfel că ne așteptăm să se facă pași rapizi spre dezvoltarea unui astfel de concept în întreaga capitală a Franței.
Orașul de 15 minute nu este un concept nou, așa cum spuneam mai sus, dar începe să fie tot mai popular prin administrațiile lumii de când cu tot mai marea atenție spre mediu, pandemia de Covind împingând și ea ideea pe agenda orașelor mari.
Barcelona: Superblocks (site)
Superblocks a fost gândit pentru a fi extins în cinci cartiere ale Barcelonei, planurile fiind de a creea 120 de astfel de Superblocks. Principiul este de a creea zone largi în interiorul cărora au acces doar mașinile riveranilor, cu o viteză maximă de 10 km/h. Restul mașinilor, camioanele și autobuzele nu au voie în interiorul perimetrului Superblock. Locurile de parcare sunt mutate cu totul în subteran, iar drumurile eliberate de mașini se transformă în zone dedicate evenimentelor, petrecerii timpului liber și plimbărilor pietonale.
Conceptul este deja pus în practică încă din 2008 în orașul Vitoria-Gasteiz din nord-vestul Barcelonei, având acum 74% zone pietonale în centrul orașului, cu rezultate bune de reducere a poluării. Rezultatele studiului le poți găsi aici.
Până în 2030, Barcelona își va transforma întreg centrul într-o zonă mai ecologică, prietenoasă pentru pietoni, aproape complet eliberată de mașini, promitea anul trecut primarul Ada Colau. Detalii
Dacă ai ajuns până aici și crezi că în România suntem departe de toate aceste concepte de locuire, mi-e că dacă citești citatul de mai jos, rămâi marcat pe viață:
Deocamdată, din cauza recesiunii economice (din 2008), drumurile ca acestea sunt folosite doar de skateri. Kilometri întregi în ceea ce era plănuit a fi cartier rezidenţial. Că spaniolii aşa fac, întâi drumurile, pe care le şi marchează, pun şi indicatoare, coşuri de gunoi sau băncuţe, şi între ele, ridică case. Numai că anul trecut n-au mai apucat să înceapă construcţia caselor şi au terminat doar străzile. De aici.
Concurs
Concursul „2031 NOW_our cities in 10 years” este dedicat studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România. Concurenții sunt invitați să elaboreze o viziune urbană în care spațiile pot acționa ca generator de locuri mai bune atât pentru utilizatorii direcți, cât și pentru comunitatea din apropiere. Premii în valoare de 11.000 de euro. Deadline: 20 ianuarie 2022. Detalii
● Scurte
Proiectul românesc De-a Arhitectura a fost recunoscut drept unul dintre cele 100 de inovații de top în domeniul educației (5-18 ani), de urmărit în anul 2022, de către HundrED, organizație non-profit globală cu sediul în Finlanda. În urma unui proces de evaluare dus la capăt de către 120 de cadre universitare, educatori, inovatori, finanțatori și lideri din peste 50 de țări, De-a Arhitectura a fost selectată în Colecția globală HundrED 2022 care ilustrează cele mai de impact și mai scalabile inovații din lume. Selecția a fost făcută din 2.204 proiecte. Detalii
Ședința din noiembrie a Consiliului Local Sibiu a avut pe ordinea de zi un proiect major pentru oraș: Amylon – Libertatea. Un PUZ pentru aproape 7 hectare de teren, care aparțin mai multor proprietari și care urmează să se transforme într-un amplu complex imobiliar (îl puteți consulta aici). Proiectul a fost retras, în ultimul moment, de pe ordinea de zi. Detalii
Populația rezidentă a României era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de mare - de 143 mii locuitori. Raportat la numărul populației rezidente a țării, indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin (Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România). Detalii
Franța: Înaintea aprobării reconstrucției clasice a Catedralei Notre Dame, au fost dezbătute o serie de propuneri moderne trimise din întreaga lume. Au inclus de la o seră cu o pădure reală până la sculpturi suprarealiste sau o piscină amplasată pe acoperiș. După mai multe luni de dezbateri, autoritățile franceze au decis să respecte tradiția în reconstruirea ei, în loc să înlocuiască turnul din secolul al XIX-lea cu un design contemporan. Detalii
SUA: Casa din filmul „Singur Acasă” poate fi închiriată prin AirBnb, în decembrie. Musafirii vor fi întâmpinați de actorul Devin Ratray, cel care l-a interpretat pe Buzz, fratele mai mare al lui Kevin McCallister. Cazările încep din data de 7 decembrie. Detalii
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii de săptămâna trecută (de aici): str. Șelarilor nr. 7.