Orașul. #14
Discover more from Orașul.
● Cu gândul la Ucraina
● Știați că…?
În Sibiu, la fel ca și în alte orașe din țară, cetățenii pot decide încotro să se îndrepte o parte din banii de investiții a primăriei.
Bugetarea participativă este un proces prin care cetățenii sunt încurajați să identifice și să semnalizeze neajunsurile comunității și apoi să propună rezolvări ale acestora – prin soluții sub forma de proiecte. Acestea urmează să fie validate de autoritatea locală, iar apoi supuse unui proces de votare, prin care se va asigura reprezentativitatea rezultatelor. Cele mai votate proiecte sunt implementate.
La Sibiu s-au implementat deja proiecte precum: modernizarea Parcului Piața Cluj; dotare curților școlilor si grădinițelor cu jocuri educative Playform (acestea au fost aplicate pe asfaltul din curțile a 12 unități de învățământ); amenajarea de iluminat inteligent la treceri de pietoni (la trei treceri de pietoni de pe Bdul. Vasile Milea și una pe Șos. Alba Iulia din cartierul Turnișor); instalarea, pe stâlpii de iluminat, a 6 filtre de aer pe bulevardul Corneliu Coposu (acestea atrag și rețin, prin ionizare, particule nocive fine, aflate în suspensie în aer, care dăunează sănătății, creând astfel o perdea de protecție pentru parcul dintre str. Gimnasticii și Bdul. Corneliu Coposu).
Un alt proiect finanțat în urma propunerii lui pe agenda Bugetării participative este modernizarea pasajului subteran pietonal de la “Bulevard”.
● Pasajul subteran de la “Bulevard”
De doar câteva zile s-a redeschis pasajul pietonal de la Bulevard. A trebuit să mă uit la câteva poze din arhivă pentru a-mi da seama cât de mult s-a schimbat și cât de urât arăta înainte. Modernizarea pasajului pietonal a fost o investiție destul de mare (peste 3 milioane de lei) ce a prevăzut modificarea la față a întregului pasaj și montarea aici a unui șir de 45 de panouri LED interconectate care creează un perete gigant pe care pot rula imagini grafice și video.
Ideea
De la acest ecran LED de mari dimensiuni a și plecat ideea modernizării pasajului pietonal, proiectul fiind propus pe agenda bugetării participative din anul 2018. Ciprian Ciocan, inițiatorul proiectului, spunea atunci că "traversarea pietonală reprezintă o experiență neplăcută și care nu face dreptate spațiului care reprezintă poartă de acces spre zona centrală a orașului. Ne propunem să dăm o nouă viață acestui spațiu important prin reamenajarea pasajului într-o manieră modernă (…) ce are ca piesă centrală înlocuirea actualului sistem de afișaj ineficient și inestetic, cu 2 videowall-uri compuse din matrice de display-uri LFD Samsung profesionale.” (link spre proiectul inițal)
Propunerea de proiect a trecut prin filtrul Primăriei apoi a primit voturile sibienilor astfel că a fost trecut pe lista de investiții din bugetul local.
Proiectul
Pentru a contracta lucrările, Primăria Sibiu a organizat procedura de achiziție pentru proiectare și cea pentru execuția lucrărilor de mai multe ori, fie pentru că nu s-au depus oferte, fie pentru că ofertele depuse nu au fost conforme
. Într-un final, contractul de modernizare a pasajului a fost semnat în 10 iunie 2021, cu termen de execuție șase luni. Atunci au fost prezentate și primele imagini cu pasajul pietonal ce trece pe sub Bdul. Andrei Șaguna, așa cum era plănuit să arate.
Execuția
Pasajul nu este încă finalizat, intrarea dinspre Bdul. Victoriei nefiind gata, iar la interior lipsesc banchetele pentru repaus ce erau prevăzute în caietul de sarcini. Cu toate astea, este deschis și arată chiar bine.
Concluzia
“Mă bucur să văd că Primăria Sibiu și-a asumat un proiect mai curajos care aduce tehnologia de ultimă oră într-un spațiu public altfel foarte trist. Faptul că a avut la bază o idee provenită din procesul de bugetare participativă e cu atât mai îmbucurător, demonstrează că se poate, chiar dacă rezultatele din aceste procese apar cu întârzierile cauzate de specificul lucrărilor publice.
Am speranța că această instalație în spațiu urban public își va îndeplini menirea de a fi, dincolo de un spațiu de informare, o platformă media de exprimare pentru arte vizuale care poate crea pentru Sibiu, atât un punct de atracție turistică cât și pur și simplu o experiență plăcută pietonilor ce se deplasează spre centrul orașului.
Discuțiile legate de bugetul crescut le găsesc nejustificate, atâta timp cât dincolo de ecranele instalate, a fost nevoie de o lucrare extinsă de renovare a unui obiectiv public critic. Ne plângem deseori că se fac lucrări fără cap și rupte de context, apoi când se realizează lucrări mai complexe ne plângem că sunt prea scumpe. Cred că din această perspectivă avem nevoie de mai multă expertiză și înțelegere și în zona societății civile.” - mi-a spus Ciprian Ciocan, inițiatorul proiectului
Ce-am pierdut
Este știut faptul că arhitectura contemporană este una minimalistă, neavând pretenția de a realiza detalii arhitecturale ce să rămână în cărțile de arhitectură așa că este ușor de înțeles de ce unii pasionați de istorie sunt melancolici după vechiul pasaj pietonal. Dumitru Chiseliță este un astfel de iubitor de istorie ce a urmărit îndeaproape lucrările, publicând în mai multe rânduri poze cu pasajul pre-modernizare. Aici este un astfel de articol.
● Ce proiecte s-au realizat cu bugetare participativă
Așa cum spuneam mai sus, proiecte de Bugetare participativă sunt în mai toată România, Cluj-Napoca fiind probabil orașul cu cele mai multe ediții (începută din 2017) în urma cărora s-au propus și votat proiecte precum amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor, amenajarea de umbrele artificiale la locurile de joacă, amplasarea de defibrilatoare automate în locurile publice, construirea de parcări pentru biciclete sau creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni prin iluminat led (link spre proiecte).
Oradea a fost și ea printre primele orașe ce au încredințat cetățenilor decizia pe proiecte de investiții dar a avut doar două ediții (2017 și 2018). Aici s-au propus și votat proiecte precum amenajarea unui parc destinat copiilor cu dizabilități, amenajarea unei piste de alergare din tartan în Parcul Salca, reabilitarea și refuncționalizarea turnului de apă din Oradea precum și iluminarea LED a trecerilor de pietoni nesemaforizate (link spre proiecte).
Alba Iulia are și ea proiect de bugetare participativă începând din 2020, una dintre propunerile interesante fiind proiectul-pilot pentru un observator de peisaj cultural urban - detalii.
În Sibiu, programul a funcționat doar în anii 2018 și 2019, fiind stopat din cauza implementării greoaie a proiectelor propuse
. Din păcate, a doua ediție a fost mai puțin atractivă pentru sibieni deoarece niciun proiect nu fusese încă implementat din cele aprobate la prima ediție, iar Primăria nu a comunicat deloc stadiul lor. Astfel că s-au strâns foarte puține voturi la faza finală.Eu, de exemplu, am propus transformarea Bulevardului Victoriei într-unul de promenadă (am scris în Oʀᴀșᴜʟ. #11 mai multe detalii) și nici până astăzi nu știu de ce a fost respins de către Primărie, deși am cerut în repetate rânduri lămuriri. Astfel că proiectul meu nu a intrat în etapa de vot al cetățenilor și a doua ediție de Bugetare participativă nu a mai fost de interes pentru mine.
Din proiectele câștigătoare la Sibiu, acum sunt în lucru:
transformarea Parcului Cetății într-un Art Park;
amenajarea terasei panoramice pe Dealul Gușteriței;
amplasarea de coșuri de gunoi pentru colectare selectivă în școli și licee;
amenajarea unui teren multifuncţional de sport în Cartierul Tineretului dar și altele.
● Prețul locuințelor în Sibiu - te sperie, nu alta.
Ziarul Tribuna a publicat un studiu făcut pe piața imobiliară din Sibiu din care rezultă niste prețuri uluitoare: garsonieră de 38 mp la 96.000 euro, iar o casă pe Bdul. Victoriei costă 600.000 euro.
Am căutat parte din imobilele amintite în articol și nu le-am găsit online la vânzare dar, în schimb, am dat peste o garsonieră de 44 mp la 124.000 euro (link), adică peste 2.800 euro/mp. Și asta nici măcar în Centrul Istoric, ea fiind pe str. Independenței (lângă Facultatea de Medicină).
Conform celor de la Tribuna, prețurile garsonierelor din Sibiu variază în medie între 1300-1550 euro/mp, dar găsim și o locuință în suprafață de 38 mp la prețul de 96.000 de euro, situată în zona Șoseaua Alba Iulia. Dezvoltatorul o prezintă drept ”apartament cu o cameră” chiar dacă locuința e compusă din hol, baie, bucătărie și o cameră, respectând structura unei garsoniere. Prețul include și un loc de parcare în spațiul subteran. Pentru cei care caută tarife mai ”pământene” există garsoniere de vânzare în Vasile Aaron în suprafață de 24-27 mp la prețuri cuprinse între 35.000- 38.000 de euro, în Broscărie la 29.000 de euro ( 21 mp) sau în Lazaret cu 32.000, (24 mp).
Apartamentele cu două camere par să fie cele mai scumpe locuințe din Sibiu. În medie, în funcție de zonă, metrul pătrat se vinde cu 1400-1600 euro, dar se cer și 2000 euro/mp în cazul unui apartament cu o suprafață de 60 mp într-o construcție nouă din zona B-dul Victoriei. În cartiere precum Hipodrom, Ștrand și Valea Aurie prețul unui apartament cu două camere cu o suprafață de aproximativ 50 mp ajunge de multe ori la 80.000 de euro. Ceva mai scumpă e zona Dioda unde un apartament situat într-un bloc vechi costă 90.000 de euro. Un apartament cu două camere puțin mai ieftin putem găsi în Turnișor, la 67.000 de euro, în timp ce în Vasile Aaron prețurile oscilează în jurul valorii de 70.000 euro.
Prețul caselor în Sibiu oscilează între 250.000 euro pentru 130 mp construcție și 300 mp curte în cartiere precum Turnișor, Lazaret sau Țiglari și 600.000 euro pentru o vilă în buricul târgului, în zona B-dul Victoriei - str.Transilvaniei.
Analiștii imobiliari sunt de părere că prețurile nu vor scădea în viitorul apropiat, cu atât mai mult cu cât s-au scumpit materialele de construcții, forța de muncă și terenurile pe care dezvoltatorii își implementează proiectele rezidențiale.
Întreg articolul îl poți citi aici.
● Unde se va ajunge cu prețurile?
Costurile materialelor de construcție au explodat, fiind într-o continuă scumpire în ultimul an. Ofertele ce le primesc nu au niciodată valabilitate mai mare de 7 zile din cauza instabilității pieței și nimeni nu știe unde se va ajunge.
Totul a început cu lipsa pe plan global a materiei prime și cu scumpirea de sute de ori a costului transportului, odată cu criza sanitară de Covid. Iar acum mă lovesc tot mai mult cu nerespectarea termenelor de livrare, întârzierile fiind ceva normal în ultimul an.
La lemn și tot ce înseamnă metal știam că prețurile au izbucnit și au crescut poate și cu mai mult de 200% față de 2020 așa că, de curiozitate m-am uitat peste facturi mai vechi și am făcut unele comparații de prețuri.
Calculez o comparație de prețuri pentru niște materiale standard, cu promisiunea să fac un update articolului în următoarele ore (vezi mai jos) (poți reveni pentru a vedea update-ul în care voi calcula creșterile de preț pentru mai multe materiale, aici: www.cemerita.ro/Orasul14).
Având în față facturi din urmă cu un an și comparând cu prețurile de acum, observ ușor că unele materiale au creșteri de preț de aproape 100%. Dacă în 18 iunie 2021 (deci neluând în calcul perioada dinaintea pandemiei) prețul pentru un Profil UD Knauf era de 11,66 lei cu TVA, acum el costă peste 20 de lei.
Update-ul promis:
Am obținut o ofertă pentru câteva produse pentru care am prețurile și din urmă cu șapte luni. Se pare că profilul UD pentru care am făcut comparația de mai sus este mult mai mic la magazinul Unimat de la care aveam și prima factură. Astfel, creșterea de prețuri (fără TVA) nu este chiar de 100%:
Profil UD ptr. gips-carton 9,80 lei în iunie 2021 vs. 14,28 lei în febriarie 2022 (creștere de 45% la tariful cu TVA inclus);
Profil CD ptr. gips-carton 60/4000 20,65 lei vs. 31,09 lei (creștere de 50%);
Placă de gips-carton 12.5/1200/2600 19.90 lei vs. 31,93 lei (creștere de 60%);
100 buc. șuruburicu diblu filetat 12,96 lei vs. 18,02 lei (creștere de 39%);
Glet de finisaj 35,40 lei vs. 41,18 lei (creștere de 16%);
● Atenție la ce cumpărați
Prețurile în creștere la materialele de construcție duc la interesul dezvoltatorilor de a reduce din costuri, astfel încât să poată oferi în continuare locuințe accesibile. Asta duce, bineînțeles, la dezvoltarea unei piețe imobiliare de calitate slabă care se traduce printr-un proiect de arhitectură mai ieftin ori reducerea, pe șantier, a materialelor nevăzute (fierul din beton, de exemplu).
Săptămâna asta mi-a atras atenția un proiect imobiliar aflat în dezvoltare pe str. Distribuției (link aici).
Avem un apartament de trei camere, scos la vânzare cu 90.000 euro, ce nu respectă suprafețele minimale ce se cer prin Legea locuinței 114/1996. Apartamentul are declarați doar 57 mp utili, legea cerând ca pentru 3 camere să fie prevăzuți minim 66 mp (vezi detalii în 📩Oʀᴀșᴜʟ. #3).
Livingul împreună cu bucătăria și locul de luat mase ar fi trebuit să aibă minim 26,5 mp utili, pe când noi nu avem nici măcar 18 mp (cei 23,48 mp scriși în planul apartamentului sunt, de fapt, cu tot cu holul de intrare). Configurația livingului este, de asemenea, stranie. Conform acestei mobilări, nu doar că nu ai loc de pus masa pentru a mânca dar nici măcar la televizor nu reușești să te uiti stând pe canapea. Iar ușa de intrare în apartament se deschide puțin ilogic.
În acest bloc sunt și apartamente ce respectă suprafețele minimale cerute prin lege. Doar că…
Un alt ansamblu rezidențial ce a ieșit în evidență săptămâna asta se află undeva în spatele magazinului Dedeman, pe câmpul ce duce spre Cartierul Arhitecților.
● Scurte
Apartamentele noi ar putea fi mai scumpe până la finalul acestui an cu aproape 20%, spun constructorii. Motivele: creșterea costurilor cu energia dar și scumpirea materialelor de construcții. Cimentul, țevile și cărămida s-au scumpit cu aproape 40 de procente anul trecut, a spus Adriana Iftime, vicepreședintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, în cadrul conferinței Bucharest Real Estate Club. Detalii
Aproape 700 de companii cu activitate în construcţii au ajuns în insolvenţă sau faliment în 2021, potrivit datelor transmise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Detalii
Consiliul Local Sibiu a aprobat joi, cu majoritatea voturilor, proiectul pentru construcția a două clădiri în zona de blocuri a Șoselei Alba Iulia din Sibiu (link spre proiect), în ciuda solicitării consilierilor URS de amânare a HCL introdusă pe ordinea de zi. Ioan Plesciuc a propus amânarea proiectului pentru a i se solicita proiectantului modificări privind ”retrageri care să respecte vecinătatea cu un bloc locuit”. Acesta a subliniat faptul că, în zona respectivă, noul imobil se va construi la limita de 80 de cm de blocul deja existent. În sprijinul investitorului a intervenit consilierul FDGR, Zeno Pinter, care a invocat faptul că legalitatea noii construcții a fost analizată în prezenta arhitectului șef al Sibiului, Ioana Urdea - "nu pot decât să vă atrag atenția că proiectul este prezentat într-o situație de absolută legalitate". Detalii
Mesagerul de Sibiu, Fodor a semnat contractul pentru modernizarea pasajului de la „Bulevard”