Orașul. #13
Discover more from Orașul.
● Știați că…?
Sibiu este al 5-lea județ din țară cu cel mai mare număr de monumente istorice, excluzând Bucureștiul. Județul Sibiu are 1054 obiective incluse în Lista Monumentelor Istorice, doar București, Cluj, Dâmbovița, Iași și Prahova având mai multe.
În total, România are peste 30.000 de monumente istorice, doar în municipiul Sibiu fiind recunoscute 260. Printre acestea, cele mai multe sunt clădiri (rezidențiale, instituții, biserici ș.a.) dar și ansambluri cum ar fi Centrul Istoric sau ansamblul urban „Str. Turnișor”. Situl arheologic „Fântâna Rece” din Cartierul Gușterița, podul de piatră de peste râul Cibin și linia ferată îngustă din zona noului mall sunt unele dintre cele mai puțin cunoscute monumente istorice din municipiul Sibiu.
Cele mai multe monumente istorice sunt în Pța. Mică (25 clădiri) și pe str. Mitropoliei (18). Piața Mare și Piața Aurarilor sunt piațetele în care absolut toate clădirile sunt incluse pe Lista Monumentelor Istorice.
● Patrimoniul național… încotro?
Îndepărtarea lui Ștefan Bâlici de la INP - contestată de specialiștii în domeniu
Pentru cei din domeniul patrimoniului cultural, ultimele zile au fost de foc. Managerul Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh. Ștefan Bâlici, a fost îndepărtat de ministrul culturii, ceea ce a dus la o reacție fără precedent din partea profesioniștilor în domeniu.
Aproape 7.000 de persoane au semnat, în mai puțin de 24 de ore, peţiţia iniţiată de Fundația Mihai Eminescu Trust (aici), solicitând ca Ministerul Culturii să revoce decizia înlocuirii lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) și reevaluarea raportului său de activitate de către o comisie independență de profesioniști. Această petiție va fi depusă astăzi la Ministerul Culturii, cu 10.000 de semnături.
Și 407 profesionişti în domeniul cultural au întări acest sprijin, Pro Patrimonio realizând o petiţe semnată de profesori universitari, arhitecți, directori de Direcții Județene, președinții Ordinului și Uniunii arhitecților ș.a. (aici).
Asociația Monumentum a reacționat și ea imediat după anunțul de îndepărtare a lui Ștefan Bâlici, cerând demisia ministrului culturii (aici).
Domnule Lucian N. Romascanu, vă solicităm demisia din funcția de Ministru al Culturii și Identității Naționale! Aducerea incompetenței, a infracționalității și a persoanelor cu probleme grave de probitate morală în mediul de conducere al unor instituții cheie pentru protecția patrimoniului cultural din România reprezintă subminarea identității naționale, pe care noi, societatea civilă și profesioniștii din domeniu, nu o putem accepta.
Prin îndepărtarea dlui Ștefan Bâlici, unul dintre cei mai competenți profesioniști, de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, instituție pe care a reformat-o din temelii, și înlocuirea acestuia cu dna Oana Valeria Zaharia, o persoană cu puține competențe în domeniu și care a avut probleme penale majore în trecut, prin numirea dlui Dan Nanu, o persoană cu grave probleme de probitate morală – cel care aparent a copiat în trecut la examenul pentru ocuparea aceleiași poziții, în funcția de conducere a Direcției Județene pentru Cultură Sibiu și prin promovarea unui “Cod al patrimoniului cultural” care subminează din temelii acest sector în punctele lui esențiale nu faceți decât să ne arătați că, după doar trei luni de la preluarea mandatului de ministru ați reușit să creați premisele distrugerii sistematice a ceea ce a mai rămas din patrimoniul național.
Ne temem de reformele pe care doriți să le propuneți iar incompetența dumneavoastră coroborată cu deciziile greșite de când ați preluat mandatul sunt argumente suficiente ca să ne mobilizăm la unison pentru ca generațiile viitoare să poată să se bucure de un patrimoniu cultural păstrat și pus în valoare. Vom fi pe baricade până în momentul în care vă veți da DEMISIA!
Codul Patrimoniului Cultural - în dezbatere publică
Codul Patrimoniului, aflat în dezbatere publică până în 11 martie 2022, pare să fie un document ce profesioniștii nici nu știu de unde să îl apuce, având multe lacune.
Codul Patrimoniului - textul proiectului de lege este disponibil AICI, iar expunerea de motive poate fi lecturată AICI.
Sâmbătă am fost invitat la o discuție pe marginea Codului Patrimoniului propus, de către deputatul Cătălin Teniță, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Mi-am arătat îngrijorarea cu privirea la câteva articole ce par că modifică în rău unele prevederi cu privire la patrimoniul național, ca de exemplu art. 71 și art. 83.
Întreaga discuție se poate urmări aici.
Art. 71 spune că autoritățile publice centrale și locale pot finanța efectuarea de lucrări de conservare și restaurare dar, atenție, sumele cheltuite de autoritățile publice pentru intervenții asupra unor bunuri aflate în proprietate privată, vor fi recuperate de la proprietarii acestora. Contractul de finanțare trebuie să prevadă expres condițiile și modalitatea de recuperare a sumelor cheltuite de autoritatea finanțatoare și constituie titlu executoriu - lucru ce va face practic imposibilă intervenția administrațiilor locale asupra clădirilor rezidențiale deoarece majoritatea au (și) proprietari privați, iar aspectul clădirilor din centrele istorice este un bun al tuturor locuitorilor. Citește mai jos (la descrierea activității Asociației AIDC de la Brașov) de ce este important ca primăriile să poată restaura fațadele clădirilor de patrimoniu.
Art. 83 pentru stimularea protejării bunurilor patrimoniului cultural național imobil, proprietarii persoane fizice (...) beneficiază, în condițiile legii, de reducerea cu 40% a cuantumului impozitelor. Or, în prezent, această facilitate fiscală este de 100% din impozitul pe clădire, adică proprietarii ce își îngrijesc fațadele și fac investiții în întreținerea clădirii pot beneficia de scutirea de impozit. Un pas înapoi în încurajarea oamenilor în a restaura monumentele istorice.
Pe de altă parte, personal mi se pare incorect ca doar clădirile declarate monument istoric să primească facilități fiscale și să poată fi restaurate din fonduri publice, atâta timp cât și clădirile aflate în zone protejate (adică și cele vecine cu monumentele) trebuie să se supună unor proceduri similare pentru a obține autorizații de construcție.
● Cine salvează monumentele istorice?
Nu știu dacă așa este normal și așa trebuie să se întâmple dar, fiind conectat la acest domeniu de peste 20 de ani, îmi dau seama că în România greul pentru promovarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice l-a dus întotdeauna de fapt societatea civilă ci nu instituțiile și cei ce sunt puși în posturi cheie pentru a face acest lucru. Avem noroc de câțiva oameni ce își dedică întreaga viață pentru păstrarea autenticității satelor și salvarea tradițiilor și meșteșugurilor naționale.
Unii dintre aceștia au înființat, în urmă cu câțiva ani, Federația TransylvaNET cu scopul de a creea o rețea puternică pentru protejarea patrimoniului.
TransylvaNET - Federația pentru Patrimoniul Transilvănean
Ca orice federație, și Federației TransylvaNET a fost înființată de mai multe ONG-uri cărora li s-au alăturat apoi instituții de cultură interesate de protejarea patrimoniului: Ordinul Arhitecților din România filiala Sibiu-Vâlcea, Agenția Județeană de Turism Sibiu, Consistoriul Evanghelic Districtual Mediaș.
Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (al cărei președinte sunt) a fost aleasă, la sfârșitul anului 2021, la președinția acestei federații, lucru ce mă determină să fiu și mai implicat în protejarea patrimoniului.
Federația TransylvaNET a fost înființată oficial în anul 2015, având 10 membri fondatori din județele Sibiu, Brașov și Mureș, printre care GAL Podișul Mediașului, GAL Dealurile Târnavelor, Asociația My Transylvania (Sibiu), Fundația Forum Arte (Brașov), Asociația Maghiară din Sibiu HID și cele ce urmau să devină membre în Consiliul de Conducere: Fundaţia Heritas (Sibiu), Fundaţia Mihai Eminescu Trust (Mureș), Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității (Brașov), Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, Asociația Monumentum (Sibiu).
Așa cum se vede, este clar că membrii Federației au capacitatea de a schimba lucrurile în bine nu doar prin acțiuni directe de restaurare a unor monumente istorice sau cu valoare arhitecturală dar și prin modificări legislative ce vor putea îmbunătăți destinul clădirilor de patrimoniu. Și nu doar atât. Cred că ar trebui să fim mai atenți inclusiv la mâncarea tradițională ori la elementele cu valoare sentimentală locală. Pentru că istoria nu înseamnă doar obiecte fizice și clădiri vechi.
Iată o scurtă descriere a ceea ce fac cei ce au fost aleși în Consiliul de Conducere al Federației TransylvaNET:
HERITAS - Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie și Revitalizare a Patrimoniului Cultural (Sibiu)
Heritas este vinovata pentru înființarea Federației TransylvaNET, având inițiativa de a pune la aceeași masă peste 30 de ONG-uri și instituții de cultură din județele Sibiu, Mureș și Brașov cu scopul de a dezvolta o rețea de protejare a patrimoniului național (vezi aici prezentarea inițială).
Heritas este continuatoarea G.T.Z.-ului – Societatea Germană pentru cooperare tehnică, ce a avut un rol major în pregătirea restaurării Centrului Istoric Sibiu, înainte ca Sibiu să devină Capitală Culturală Europeană.
Pe perioada în care GTZ a activat la Sibiu, numărul clădirilor din centrul istoric la care și-a adus sprijinul pentru reabilitare, inclusiv facilitarea unor finanțări de la Banca Germană pentru Reconstrucție, s-a ridicat la 85. Sumele implicate au depășit 2,5 milioane de euro, bani ce s-au dus atât către clădiri aflate în proprietate privată dar și către spații publice, cum ar fi reabilitarea Pieței Huet
.După ce România a intrat în Uniunea Europeană, rolul GTZ a fost preluat de Fundația Heritas, fiind condusă de arhitectul Michael Engel, parte a GTZ din 2005 și coordonatorul Proiectului GTZ “Creşterea potenţialului satelor transilvane”. Michael s-a născut în Germania, în oraşul Dresda, și este arhitect specializat în dezvoltare şi regenerare urbană. A lucrat în cadrul unor proiecte de dezvoltare urbană în Germania, Africa de Sud și în Europa de Est
.Mihai Eminescu Trust (Sighișoara)
Vicepreședintele Federației TransylvaNET este, încă de la înființare, Fundația Mihai Eminescu Trust. Aceasta este probabil cea mai vizibilă organizație din țară ce de mai mult de 20 de ani este dedicată sprijinirii comunităților tradiționale rurale din Transilvania, mai ales prin proiectul inovator Satul-de-sine-statator implementat în peste 15 localități din Transilvania.
MET (site) este o organizație româno-britanică, patronată de Prinţul Charles, ce are rădăcinile la Londra, unde în anul 1987 a fost înființată Fundația Mihai Eminescu Trust (Londra) ce a intervenit prompt pentru stoparea planului de sistematizare a lui Nicolae Ceaușescu, prin care se dorea demolarea a mii de sate cu valoare istorică. În anul 2000 a luat naștere Fundația Mihai Eminescu Trust (România), care este astăzi condusă de Caroline Fernolend.
Fundația Mihai Eminescu Trust a ajuns în peste 115 localități, folosind resurse locale – oameni, cunostințe, materiale, unelte. Proiectul Satul-de-sine-stătător funcționează prin „adoptarea” întregii comunități a unui sat, evaluarea diferitelor probleme și necesităti și găsirea unor soluții integrate. Acțiunile prioritare sunt selectate în urma consultărilor cu comunitățile, implementarea lor fiind încredințată unor echipe locale, sub îndrumarea MET.
MET nu a reușit doar restaurarea a peste 500 de clădiri istorice (case, biserici, șuri, ziduri și poduri) și instruirea a peste 100 de meșteșugari locali în tehnici de construcție tradiționale, ci a schimbat cu totul viața oamenilor în diverse comunități.
Cel mai cunoscut sat transformat de MET este Viscri (jud. Brașov), acolo unde și Prințul Charles are o casă. Eu, însă, m-am simțit mult mai în vacanță la Mălâncrav (detalii aici), fiindcă am locuit un weekend într-o clădire tradițională, restaurată exemplar, am mâncat mâncare făcută de localnici și am băut la micul-dejun lapte abia muls de la vacile ce cu o seară înainte le-am văzut pe ulițele satului și toate astea… fără semnal GSM :)
Asociația Monumentum (Alțâna, jud. Sibiu)
Asociația Monumentum (site) este probabil cea mai activă în influențarea factorilor decizionali cu scopul de protejare și restaurarea monumentelor istorice. În urmă cu câțiva ani reușea să convingă Direcțiile de Cultură să amplaseze panouri informative în satele din Transilvania cu mesaje exemplificative "Așa DA" și "Așa NU" astfel încât oricine să înțeleagă foarte ușor cum trebuie păstrate clădirile tradiționale. Apoi a realizat și publicat, cu ajutorul a peste 300 de primării și cu implicarea Ordinului Arhitecților din România, ghiduri de bune practici pentru păstrarea autenticității satelor, prin care oferă exemple și soluții de reparare și reconversie a caselor și șurilor tradiționale. Un astfel de ghid vezi aici.
Să mai spun de faptul că a convins BCR Banca pentru Locuințe să creeze creditul pentru restaurare, un proiect special pentru finanțarea accesibilă a restaurării și amenajărilor (reabilitare) caselor tradiționale (detalii aici)?
Dar recunoașterea internațională a Asociației Monumentum în protejarea patrimoniului a venit odată cu proiectul Ambulanța pentru Monumente. Din 2016, s-a reușit salvarea de la prăbușire a zeci de monumente istorice, prin intervenții de conservarea - în general repararea acoperișurilor, protejarea de infiltrații și alte lucrări de intervenție rapidă.
Proiectul a fost apreciat la nivel european, primind în anul 2020 cel mai important premiu european din domeniul patrimoniului, oferit de Comisia Europeană și Europa Nostra, fiind apoi medaliat și de către președintele Klaus Iohannis, cu medalia „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E – “Patrimoniul cultural naţional”.
Rețeta este următoarea: Ambulanța pentru Monumente se ocupă de partea birocratică și oferă suport pentru punerea în siguranță a monumentelor (cu zeci de voluntari, în general studenți la facultățile de arhitectură și restaurare), iar proprietarii pun la dispoziție materialele necesare. Dacă la început, inițiatorii proiectului consumau timp important în a convinge instituțiile și proprietarii privați pentru a accepta să intervină pe clădirile aflate în colaps, acum există 7 Ambulanțe pentru Monumente în aproape toată țara, iar cererile de salvare ale monumentelor sunt atât de multe încât ar mai fi nevoie de câteva ambulanțe și încă zeci de voluntari pentru a le face față. Detalii aici.
Asociția Monumentum este condusă de arhitectul Eugen Vaida, numit acum și directorul Fundației Prințului Charles - The Prince's Foundation (detalii). Prin calitatea de membru fondator al Federației TransylvaNET, a avut în ultimii ani președinția acesteia, fiind susținut de către federație să fie ales consultant al Ministerului Culturii, postură din care a reușit modificarea unor legi ce ajută la repararea mai ușoară a fațadelor și învelitorilor clădirilor aflate în zone protejate, prin reducerea birocrației.
Asociația Împreună Pentru Dezvoltarea Comunității - AIDC (Brașov)
AIDC (site) este o asociație ce a reușit să facă ceea ce mai toate primăriile din România nu reușesc - să pună bazele unui program prin care proprietarii de monumente istorice din Brașov primesc suport financiar de la bugetul local pentru restaurarea fațadelor clădirilor. Frica de a nu fi acuzați că folosesc fonduri publice pentru reabilitarea unor clădiri proprietate privată este mai mare în rândul primarilor decât satisfacția de a aduce o nouă față orașelor lor. Astfel că numărăm pe degetele de la o singură mână centrele istorice reabilitate cu fonduri publice, iar Brașovul este unul dintre orașele ce au făcut acest pas, datorită AIDC.
Scopul principal al AIDC este promovarea valorilor democratice în cadrul comunităţilor locale, reușind de-a lungul timpului să mobilizeze cetățenii orașului astfel încât să fie parte din procesul de dezvoltare a comunității, prin înființarea mai multor asociații civice. Prin proiectul “Cetățenii salvează patrimoniul”, derulat în 2018, AIDC a reușit să convingă un grup de experți de la Primăria Municipiului Brașov, Direcția Județeană de Cultură, specialiști în patrimoniu și Direcția Fiscală să realizeze un program multi-anual de cofinanțare, care să răspundă necesității investițiilor în restaurarea clădirilor din Centrul Istoric Brașov.
Președinta Asociației este Kristina Creoşteanu, devenită între timp și director executiv al Fundației Monumentelor Istorice Brașov, fundație înființată de Primăria Brașov în 2021 (pentru că la Brașov primăria a înțeles că se poate, după ce a văzut exemplele AIDC - detalii), cu scopul direct de a finanța lucrările de protejare a monumentelor istorice, dar și pentru realizarea de lucrări de reconstrucție, conservare, restaurare, promovare a monumentelor istorice, de artă, de arhitectură și urbanistice existente în municipiul Brașov.
Cu ajutorul acesteia, Primăria Brașov are acum un protocol foarte clar prin care cetățenii pot cere cofinanțări de la bugetul local pentru restaurarea fațadelor, acoperișului, ferestrelor ori porților de lemn, în anul 2021 fiind cofinanțate lucrările a patru imobile, în sumă totală de 762.968,47 lei. Banii au fost asigurați prin bugetul local, din linia de cheltuieli dedicate intervențiilor pentru clădiri din zonele protejate.
Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS)
Nu am fost membru fondator al AIOS dar nu a trecut foarte mult timp de la înființare până când am fost ales președintele ei. Iar de atunci, din 2013, m-am identificat cu fiecare acțiune inițiată de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, fie ea de cercetare, educare, promovare a orașului Sibiu, ori de protejare a patrimoniu sau a comunității locale. Vezi aici întreaga activitate AIOS.
Deși în ultimii ani am activat mai mult pe partea de dezvoltare a orașului și promovarea artiștilor, pasiunea majorității membrilor AIOS pentru istorie s-a simțit de-a lungul timpului, având diverse proiecte ce au devenit parte din cartea noastră de vizită. Amintesc doar trei dintre cele mai puțin cunoscute:
Documentarea fotografică, în anul 2013, a 2.423 de monumente istorice din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj și incluzând absolut toate obiectivele aflate pe Lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu. Scopul proiectului a fost acela de a urmări, în timp, starea acestor clădiri. Sper ca anul viitor să reușim reluarea proiectului, astfel încât să aducem în actualitate adevărata stare a celor mai importante monumente din județul Sibiu, putând compara dacă în cei 10 ani scurși am avut o mai mare atenție pentru îngrijirea patrominiului național. Sau din contră.
Satul Târnăvioara a fost în centrul unui proiect desfășurat în anul 2015 de către AIOS în parteneriat cu Primăria Copșa-Mică și CNM Astra (detalii). Pe parcursul a mai multor luni, am reușit atunci evaluarea patrimoniului din localitate și realizarea (împreună cu 20 de studenți arhitecți, urbaniști, restauratori și peisagiști din întreaga țară) a unei strategii de restaurare a clădirilor din localitate. S-au realizat propuneri pentru integrarea clădirilor recent construite, ce nu respectau aspectul rural dar s-au și restaurat trei clădiri ce stăteau părăsite de ceva timp. La reabilitarea acestor case au lucrat chiar localnici ce au învățat tainele meșteșugului prelucrării lemnului, a prelucrării fierului și a realizării tencuielilor tradiționale. Modelul a fost apoi preluat de către primărie ce a continuat planul de reabilitare a clădirilor din localitate.
Începând cu anul 2014, Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu a obținut în concesiune, de la Parohia Reformată Alba-Iulia, terenul aferent bisericii parohiale din Păuca, pe care se mai află vechea biserică, aflată în ruină.
Acest teren a devenit în ultimii ani un loc important pentru cercetările arheologice, Păuca - Biserica Ungurească devenind un șantier-școală al Departamentului de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă al ULBS, pe care desfășoară activități practice studenți, masteranzi și doctoranzi.
În urma cercetărilor arheologice din necropola de la Păuca, au fost descoperite până acum 85 de morminte de incinerație, urne funerare de peste 1300 de ani și alte obiecte foarte importante arheologic și istoric.
Cercetările arheologice continuă și azi.
● Scurte
Primăria Municipiului Sibiu poate solicita finanțare nerambursabilă din fonduri europene pentru reabilitarea termică a blocurilor din Sibiu în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 5 – Valul renovării. Pentru a accesa aceste fonduri este necesară încheierea unui parteneriat cu Asociațiile de proprietari interesate dar termen de depune a cererilor este extrem de strâns – 25 februarie 2022. Am urmărit în anii trecuți proiectele implementate la Sibiu, iar blocurile reabilitate prin acest program și-au schimbat cu totul fața, fiind realizate lucrări atât la fațade cât și la acoperiș dar și înlocuirea tuturor tâmplăriilor. Investiția este realizată 100% din fonduri europene, proprietarii nefiind obligați să vină cu cofinanțare. Detalii
Ordinul Arhitecților din România a anunțat condamnarea unui arhitect pentru susținerea, la București, a construirii unei clădiri fără autorizație de construcție. Complementar, instanța i-a interzis dreptul de a exercita profesia de arhitect timp de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
"Arhitectul a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de complicitate la executarea de lucrări de construire fără autorizație de construire în formă continuată (...) alegând să continue să sprijine activitatea infracțională, cunoscând faptul că imobilul se construiește fără autorizație valabilă, inculpatul a contribuit la starea de pericol creată pentru valoarea socială protejată de lege."
Alături de arhitect, au mai fost condamnați la pedeapsa cu închisoarea investitorul și alți participanți la săvârșirea faptelor penale. DetaliiDemarate în primăvara anului trecut, lucrările de reconstrucție și amenajare la restaurantul Bolta Rece din Parcul Sub Arini (Sibiu) avansează într-un ritm bun. Reprezentanții proiectului spun că au încheiat lucrările de consolidare, construcția aflându-se în prezent la stadiul ”la roșu”, urmând să treacă la partea de finisaje. Noul restaurant Bolta Rece va fi deschis publicului larg în a doua jumătate a anului 2022. Detalii și foto
Imagini document - 35 de ani de când un bloc din Alba Iulia a fost tăiat în două și mutat pe roți pentru a face loc unui bulevard. Șeful echipei de ingineri, Mircea Abrudeanu, a explicat pentru TVR cum s-au realizat lucrările. Link
Steffen Mildner, GTZ: Suntem in ultima faza a colaborarii