Până la cel de-al doilea război mondial, populaţia satului Cisnădioara (aflat la 9 km de Sibiu) era constituită în totalitate din etnici germani, aceștia fiind organizați în 6 vecinătăți.
În general, o vecinătate era formată din toţi locuitorii gospodăriilor aflate pe o stradă. Vecinătatea avea un tată al vecinătăţii, care era ales democratic la unul sau doi ani şi reprezenta o autoritate civilă. Vecinătățile funcționau conform unui Statut în care se stipulau drepturile și obligațiile fiecărui membru al vecinătății și fixa sancțiunile ce urmau să se aplice în cazul neîndeplinirii sarcinilor și obligațiilor care reveneau fiecăruia. Coeziunea vecinătății era garantată și prin proprietatea comună asupra anumitor bunuri.
Vasele de bucate, tacâmurile, mesele, băncile avute în comun erau folosite la evenimentele organizate în vecinătate - nunți, înmormântări s.a.
O funcție principală ale vecinătății tradiționale a fost, pe lângă acordarea de ajutor vecinilor, și reglementarea și controlul comportamentului fiecărui membru al vecinătății, fiecare vecinătate având un Richttag (Tribunal).
În 1990, vecinătatea săsească a oferit posibilitatea apartenenţei unor familii de români care s-au stabilit în Cisnădioara ca urmare a emigrărilor, dar aceştia au refuzat, îndatoririle ce le reveneau ca urmare a intrării în vecinătate fiind considerate de aceștia neîndreptăţite
. Și în zilele noastre mai există vecinătăți în satele din județul Sibiu dar importanța lor în comunitate este mică.
● Promenadă pe Bdul. Victoriei
V-ați imaginat cum ar fi ca într-o duminică să vă lăsați mașina acasă și să puteți să vă plimbați cu căruciorul copilului prin parcul Sub Arini apoi să vă continuați drumul, încet, spre centrul orașului unde să asistați la spectacolele stradale sau să vă relaxați la o terasă din Pța. Mică?
Sau, cum ar fi ca atunci când închiriați o bicicletă de la Cazarma 90 să ajungeți repede și în siguranță până în parcul Sub Arini, folosind pistele de biciclete amenajate în dublu sens pe Bulevardul Victoriei, pentru a vă continua drumul mai departe, spre Muzeul Astra?
Odată cu deschiderea bugetării participative a Sibiului, în 2018, am propus un proiect ce știam de la început că are șanse de realizare nu mai devreme de 10 ani (detalii). Asta dacă se va realiza vreodată… deși încă de pe vremea aia Planul de Mobilitate Urbană al Municipiului Sibiu prevedea amenajarea unui traseu favorabil deplasărilor nemotorizate, între Pacul Sub Arini și Gară.
Propusesem atunci o promenadă pe Bdul. Victoriei din Sibiu, un bulevard central uitat de orice investiție. Vedem acum pe această stradă un fost Palat de Justiție lăsat în paragină și diverse alte clădiri golașe de tencuială, asta deși ar putea fi cel mai tranzitat bulevard de către sibieni și turiști, deoarece face legătura directă între centrul istoric și Parcul SubArini - două obiective importante ale orașului. Să nu uităm, Parcul SubArini este un adevărat parc dendrologic de 22 de hectare pe care cresc peste 61 de specii de arbori și adăpostesc 95 de specii de păsări
Promenada, așa cum o propusesem atunci, nu înseamnă nicidecum eliminarea mașinilor de pe Bdul. Victoriei ci mai degrabă redarea acestuia pietonilor.
Viitoarea promenadă ce leagă centrul orașului cu parcul Sub Arini ar trebui să ofere prioritate pietonilor în deplasarea pe Bdul. Victoriei și să răspundă nevoii de recreere a sibienilor, deschizând totodată posibilitatea de a avea în viitorul apropiat un culoar verde, prietenos pietonilor, care să străbată întreg orașul, de la Gară până în Muzeul Astra. Câteva puncte ce ar trebui să le urmărească reamenajarea Bdului. Victoriei:
✔ marcarea traseului de pe Bdul. Victoriei prin pavarea întregii alei Sudice cu materiale și culori care să delimiteze clar zona pietonală de pista de biciclete și șosea;
✔ lățirea trotuarelor pe porțiunile unde deplasarea pietonală și cu cărucioarele este greoaie - în fața Tribunalului, porțiunea dintre str. Justiției și str. Rennes, porțiunea din fața parcului campusului studențesc;
✔ realizarea de intervenții la nivelul trecerilor de pietoni pentru a oferi prioritate oamenilor – ridicarea nivelului trecerilor de pietoni actuale astfel încât să fie o continuitate naturală a aleilor, șoferii fiind atenționați că trec printr-o zonă în care trebuie să reducă viteza pentru că pietonii au prioritate;
● Place Cardinal Mercier - Bruxel, Belgia - se află aici
✔ amenajarea unei piste de biciclete cu dublu sens, pe toată lungimea Bdului. Victoriei, care să facă legătura între pasajul subteran de lângă Primăria veche și Parcul Sub Arini;
✔ mobilarea promenadei cu bănci pentru odihnă și locuri de relaxare – în față ULBS, în fața Tribunalului, în zona străzii Rennes etc.;
✔ realizarea mai multor puncte de interes și de odihnă – piațetă în fața Tribunalului mobilată în viitor cu o statuie ori fântână arteziană; zonă de întâlnire în fața ULBS ș.a.
● Vester Voldgade - Copenhaga, Denmarca - se află aici
🚘 păstrarea traficului auto pe două benzi de circulație, pe cât posibil, la fel ca în prezent;
🅿 remodelarea parcărilor auto, acolo unde este nevoie, pentru eficientizarea locurilor de parcare în noua formulă de trafic;
✔ remodelarea traficului auto în intersecțiile cu pericol de accidente – prin ridicarea înălțimii carosabilului la nivelul trotuarelor, se formează calmatoare de viteză naturale în apropierea intersecțiilor, ceea ce va duce la reducerea sau chiar eliminarea accidentelor auto în special în zona intersecției Bdul. Victoriei → str. Transilvaniei → str. Rennes.
● Poynton, UK - Astfel de exemple avem în multe colțuri ale lumii, Poynton fiind unul reprezentativ (se află aici) - o fostă intersecție cu trafic ostil și aglomerat, dominată de semafoare și marcaje rutiere, devenită în 2013 un fel de share-space compus din două mici sensuri giratorii aduse la înălțimeea trotuarului, pentru a reduce viteza mașinilor și a oferi pietonilor siguranță.
În zilele următoare ar trebui ca noul Plan de Mobilitate Urbană al Municipiului Sibiu să intre în consultare publică și, din câte știu, mare parte din propunerile de mai sus vor fi preluate pentru investiții pentru următorii 10 ani. Planul de Mobilitate Urbană este realizat pentru a avea o bază pentru obținerea de fonduri europene, promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile fiind o linie de finanțare eligibilă.
Realizatorii Planului de Mobilitate Urbană fac trimitere la un studiu al celor de la NACTO (National Association of City Transportation Officials) ce prezintă o analiză a capacităților de transport ale unei infrastructuri cu lățime de 3m, între diferite tipuri de transport urban.
Adaptată la lățimea Bdului. Victoriei din Sibiu, analiza ar concluziona următoarele:
Varinta actuală – cu 2 benzi de circulație auto, două aliniamente de parcare și trotuare are o capacitate maximă de 22.400 persoane/oră;
Scenariul 1 – cu 2 benzi de circulație, un aliniament de parcare, pistă velo și trotuare ar avea o capacitate maximă de 29.900 persoane/oră;
Scenariul 2 – cu 1 bandă de circulație, două aliniamente de parcare, pistă velo și trotuare ar avea o capacitate maximă de 28.300 persoane/oră;
Scenariul 3 – cu 1 bandă de circulație, un aliniament de parcare, pistă velo și trotuare extinse ar avea o capacitate maximă de 37.300 persoane/oră;
Am folosit schița publicată pe site-ul Global Designing Cities Initiative (aici) și am adaptat-o exact situației noastre astfel încât să vezi pe concret care este diferența dintre un bulevard orientat spre mașini (așa cum este acum, cu patru benzi dedicate exclusiv mașinilor, pentru circulație și parcări, plus două trotuare înguste) și o stradă multimodală ce respectă Scenariul 3 descris mai sus, cu o singură bandă de circulație, un aliniament de parcare, pistă velo și trotuare extinse.
Bineînțeles, Bdul. Victoriei probabil că își va păstra și în viitor cele două benzi de circulație auto, dar asta nu înseamnă ca măcar în zona tribunalului să nu fie o piațetă generoasă, cu o fântână arteziană și doar o bandă de mers pentru mașini, care să limiteze viteza auto la minimul posibil, astfel încât să ofere siguranță pietonilor ce vor veni aici să se relaxeze.
Și, de fapt, Bdul. Victoriei nici nu este atât de greu de remodelat. Din cei aprox. 810 ml, cât are legătura dintre str. Andrei Șaguna și Parcul SubArini, doar 155 ml sunt într-adevăr o problemă pentru pietoni, pe segmentul dintre str. Justiției și str. Rennes. Aici trebuie renunțat la parcările laterale pentru a lăsa loc lățirii trotuarelor, mai ales că zona pare să fie singura atractivă pentru comerciați - avem două restaurante și două cafenele ce acum nu au loc să-și organizeze o terasă sezonieră pe domeniul public.
În rest, lucrurile stau bine (pe hârtie) și ar putea arăta foarte bine odată cu prioritizarea pietonilor. Dinspre centrul istoric până la Palatul Justiției avem trotuare suficient de largi, delimitate de carosabil prin spații verzi. La fel și de la str. Rennes până la părculețul din fața căminelor ULBS. Iar cele două zonă ce ar putea deveni piațete, lasă suficient loc imaginației arhitecților și urbaniștilor pentru a le transforma în puncte de atracție. Mă refer la zona din fața bazinului Olimpia și la ceea ce a fost odată Palatul Justiției.
Se pot face atât de multe cu atât de puțin!
Dacă ești interesat de subiect, te aștept pe grupul de Facebook Promenadă pe Bdul. Victoriei (îl găsești aici) pentru a ține legătura.
● Ansamblul Agora, Cisnădioara
Înainte de a se deschide oficial către public, am organizat expoziția itinerantă 20-20: Artiști în izolare, în ceea ce urma să devină Ansamblul Agora din Cisnădioara (link) și chiar de atunci mi-a rămas gândul la pasiunea cu care acest spațiu a fost amenajat. Pentru cine nu a fost până acum să viziteze ansamblul, Agora este probabil casa săsească din Cisnădioara cea mai creativ amenajată, într-un stil ce îmbină contemporaneitatea cu elementele tradiționale.
Un pian în mijlocul unei încăperi inundate de lumină, unde chiar se studiază muzica, un tablou de Tezaur național, icoane vechi de sute de ani, bârne bătrâne, arcade din cărămidă și, nu cel mai în urmă, cuptorul de pâine zidit din caramidă. Totul vrea sa îți transmită că ai intrat într-un loc binecuvântat, de unde primești puteri să mergi mai departe.
Povestea Ansamblului Agora este scrisă de o familie aparte, familia Tobler, fiind un loc destinat culturii, educației și turismului. Este un spațiu bogat în simțiri, care oferă experiențe multiple familiilor cu copii, fie ele din comunitate sau turiști. Pe lângă cele câteva camere de cazare, amenajate în cel mai mic detaliu cu ajutorul meșterilor și artizanilor din împrejurimi, complexul cuprinde și o zonă culturală unde se organizează cursuri cu copiii din sat, iar de câteva zile au dat drumul unei colecte de carte pentru prima bibliotecă școlară de la Cisnădioara (detalii).
Curtea ansamblului este și ea un spațiu special, fiind amenajată ca un loc de joacă pentru copii, nelipsind latura educativă - aleea senzorială, grădina de legume, amfiteatrul ș.a. Aici este amenajată pe timp de vară o terasă deschisă oricăror trecători dornici de câteva minute de liniște, cu o priveliște superbă spre cetatea Cisnădioara.
Atunci când vei poposi în piațeta centrală a Cisnădioarei, la nr. 10, roagă familia Tobler să îți permită să faci turul încăperilor și ia-ți puțin timp să observi detaliile din fiecare cameră - treptele de intrare compuse din foste grinzi de lemn, galeriile perdelelor realizate din lemn recuperat, tabloul cu cutii de vopsea stropșite, blana de oaie de pe peretele de lângă cuptorul de pâine, geamul cu vitralii…
● Scurte
Guvernul a adoptat o hotărâre prin care va permite firmelor să angajeze 100.000 de muncitori străini în 2022. În 2021, contingentul de muncitori din afara Uniunii Europe a fost de doar 25.000.
Construcțiile și Horeca sunt principalele domenii în care vor fi angajați muncitori străini. Cheltuiala lunară cu un muncitor străin ajunge la 1.200 de euro, din care 600-700 de euro reprezintă salariul lui, iar restul sunt cheltuieli ale patronului pentru cazare și masă. Detalii
Dacă e să facem o statistică în cartierele Sibiului, probabil 80% din balcoanele blocurilor sunt închise cu geam termopan. Cu toate acestea, Primăria Sibiu a emis, în ultimii doi ani, doar șapte autorizații de construcții pentru balcoane închise și, deși restul sunt ilegale, s-au aplicat doar cinci amenzi. Detalii În 📩Orașul #6 am scris de ce ai nevoie de autorizație de construcție pentru a închide un balcon. Link aici
Cel mai scump teren scos la vânzare în Sibiu: 510.000 euro pentru 610 mp. Terenul este situat chiar vizavi de parcul Sub Arini (partea din apropierea terenului de rugby) și nu este ocupat de nicio clădire. Detalii
