Orașul. #9
● Știați că…?
Orașul Sibiu și-a menținut constantă populația, raportat la anul 2006, numărându-se printre puținele orașe care au reușit să combată migrația, după ce, în intervalul 1990 – 2006 orașul înregistra o scădere de câteva procente a populației. Cu toate astea, câteva hărți comparative publicate de Sibiu100% arată cum Șelimbăr și zona Calea Cisndiei au devenit din câmp adevărate cartiere-dormitor. Semn că, de fapt, populația Sibiului a crescut destul de mult. Detalii aici.
● Top 3 cele mai ciudate clădiri din Sibiu
Nu știu exact ce s-a întâmplat în perioada 2009-2011 dar se pare că în Sibiu au fost anii prielnici pentru autorizarea unor clădiri super-interesante. Sunt un fan al arhitecturii ce iese din tiparele cu care suntem obișnuiți, de asta și în proiectele mele de design interior încerc să găsesc elemente noi ce pot fi introduse în spațiile la care lucrez, chiar dacă pot fi controversate.
Așa cum spuneam, Sibiul are câteva clădiri ciudate interesante, demne de premii de arhitectură. De cele mai multe ori, acest tip de clădiri par să prioritizeze designul în pofida confortului (ceea ce nu e deloc fals) dar aici trebuie să observăm execuția și să lăudăm îndrăzneala arhitecților și a inginerilor.
Clădirea lego
Cea mai interesantă clădire din Sibiu (dintre cele vizibile, construite la stradă), mi se pare ceea ce urma să fie sediul Antena 1. Deși stația locală tv nu s-a mai mutat niciodată aici, construcția a fost ridicată pe Șos. Ștefan cel Mare (aici) și acum găzduiește birouri la etaje și alimentara Trans Agape la parter.
Arhitectul clădirii a fost Alexandru Găvozdea, cel ce acum este președintele Ordinului Arhitecților din România. Dacă este să spun ceva ce nu îmi place (dar deloc) la construcția asta este, evident, lipsa locurilor de parcare subterane, fapt ce acum a dus la ocuparea trotuarului pentru a-și parca chiriașii mașinile pe lateralul clădirii.
Casa de cupru
Una dintre clădirile ce le urmăresc constant este cea metalică din apropierea parcului SubArini (se află aici). Pare o clădire vie, ce își modifică înfățișarea odată cu trecerea timpului deoarece fațadele primesc culori noi odată cu oxidarea tablei de cupru cu care este îmbrăcată.
Cu sală de fitness, jacuzzi și mini-cinema la subsol și livingul dedicat artei la etajul 1, nu pot să spun că interiorul este pe gustul meu dar arhitectul Radu Teacă m-a cucerit prin faptul că a reușit să integreze pasiunea beneficiarului (adică picturile clasice) cu designul clădirii foarte modern. Mai multe detalii au fost publicate în revista de arhitectură Igloo (aici), iar planurile clădirii le poți studia aici.
Cutia albă
În această clădire mi-am petrecut mai mulți ani, fiind atunci funcțională pentru birouri. Geamul mare cu privire spre apus și fațada ce pare o cutie albă, spre stradă, i-a adus în 2009 premiul de cea mai frumoasă casă din Sibiu.
Clădirea se află pe str. Litovoi Vodă (aici) dar pozele publicate aici nu îi fac suficientă dreptate pentru că priveliștea din living asupra întregului cartier face toți banii. La vremea ei, pardoseala de rășină albă, scara metalică, balustrada de sticlă și, în fapt, tot interiorul alb făceau din cădire ceva special (detalii).
Pașca Ciprian, proprietarul clădirii, este și arhitectul ce a făcut proiectul, în colaborare cu Șuvaina Lucian. Cei doi mai au o lucrare interesantă în Sibiu care, însă, nu e prezentă în conștientul oamenilor deoarece nu este vizibilă de la stradă. Eu îi spun casa ce levitează.
Bonus: Casa ce levitează
Pe lângă faptul că primul nivel al clădirii a fost realizat scufundat, cu ferestrele ce încep de la firul ierbii, foarte interesant este colțul casei dinspre curte deoarece el pare că levitează. Inginerii sibieni nu au crezut realizabil un așa proiect astfel că proprietarii au apelat la unul din Cluj-Napoca, tocmai pentru a realiza ceea ce dă elementul surpriză acestei clădiri.
Planurile casei și detalii despre proiect le găsești într-un articol al vremii, publicat în revista de arhitectură Zeppelin (aici), iar dacă ești genul de om ce vrea să aibă o casă specială… tocmai ce a fost scoasă la vânzare de câteva zile, la un preț puțin peste 400.000 de euro (detalii).
● Cum poți folosi mobila pentru a crea un spațiu eficient în doar 23 mp?
Recent am terminat de amenajat o cameră de 23 mp căreia am reușit să îi ofer o utilitate mai mare prin construcția unui mobilier adaptat spațiului. Astfel, am reușit într-un spațiu extrem de mic să am: hol, bucătărie, loc de luat masa, dormitor, birou și spațiu de relaxare, având totodată suficient spațiu liber pentru ca turiștii ce se cazează aici să se simtă bine.
Zona de intrare este delimitată de restul încăperii printr-un riflaj de lemn, înalt de 3,5m, ce permite intrarea luminii naturale, holul fiind dotat cu toate utilitățile necesare unui apartament în regim hotelier, inclusiv un corp de mobilier în care proprietarii să pastreze (sub cheie) produsele de curățenie.
Odată ce înaintezi în încăpere, descoperi patul ce este pus în valoare de harta orașului Sibiu realizată chiar de noi, prin tipărirea ei la o imprimantă 3D. Tot aici avem un birou dotat cu iluminat dedicat și cu priză de internet.
Bucătăria este delimitată de zona de noapte cu ajutorul unei mici insule la care oaspeții pot lua micul dejun. Deși mică, bucătăria este dotată cu toate cele necesare pentru o ședere de câteva zile (chiuvetă cu picurător, plită electrică, cuptor cu microunde și mini-frigider).
Zona de relaxare, unde îți poți bea cafeaua liniștită, este un plus al acestui spațiu, tot aici fiind montat și televizorul ce este vizibil din toate colțurile încăperii.
Și astea într-un spațiu de doar 23 mp, prin realizarea unui mobilier bine gândit, adaptat spațiului.
Mai multe poze poți vedea pe pagina de Facebook Design interior Sibiu (aici).
● La ce trebuie să te uiți atunci când îți amenajezi locuința: mobila de bucătărie.
De multe ori, piesele de mobilier sunt considerate temporare pentru că sunt oricând ușor de înlocuit. Afirmație doar parțial adevărată deoarece, de cele mai multe ori, designul interior este influențat de mobilierul folosit. În plus, există piese ce cu greu pot fi înlocuite - de exemplu bucătăria.
În amenajările la care lucrez, cel mai mult timp îl petrec cu clienții pentru a stabili designul și funcționalitatea bucătăriilor. Iar acest lucru trebuie făcut înainte de orice lucrare realizată de firma de constructori deoarece poziționarea instalațiilor de apă rezultă din amplasamentul chiuvetei și a mașinii de spălat vase, iar electrocasnicelor vin la pachet cu reamplasarea prizelor. De asta recomand ca discuțiile cu designerul sau producătorul de mobilier să aibă loc din timp, mai ales că un termen realist de la realizarea comenzii până la livrarea mobilierului este de minim 2 luni.
Dimensiunile sunt stas. Trebuie să le cunoști și tu
Mobila stas de bucătărie se face în dimensiuni multiple de 60 cm. Asta în special pentru că toate electrocasnicele vin la dimensiuni ce se încadrează în acești 60 de cm. Acum avem, însă, accesorii ce ne permit realizarea unor sertare chiar și mai lungi de 1 m. care să funcționeze corect, iar plitele de 90 cm. sunt tot mai folosite astfel că nu mai există o regulă clară privitor la lățimea spațiilor. Totuși, sunt câteva elemente de care este important să ținem cont:
- înălțimea mobilierului și a spațiului de lucru va fi întotdeauna la 90 cm, regulă de la care se poate devia fără probleme 2 cm în sus sau în jos. Dar nu mai mult;
- mobilierul suspendat se montează în general la 150 cm. de la sol, astfel încât să rezulte aproximativ 60 cm între corpul de jos și cel suspendat;
- între chiuvetă și plită este obligatoriu să ai un blat de lucru de minim 60 cm, preferabil chiar de 90-120 cm, pentru a avea comoditate în bucătărie atunci când gătești;
- mașina de spălat vase trebuie poziționată cât mai aproape de chiuvetă dar neapărat să aveți atenție la priză și la instalații deoarece nu există mașini de spălat vase slim pe adâncime. Asta înseamnă că priza și alimentarea/ scurgerea apei trebuiesc gândite de la început în lateralul mașinii de spălat vase;
Mobilier de PAL sau MDF?
Pare că este o părere general acceptată că în bucătărie mobilierul trebuie realizat din MDF. În fapt, doar fronturile (ușile) sunt realizate din MDF, structura mobilierului fiind în continuare de PAL. Dar de ce asta? În special datorită faptului că MDF-ul este mult mai rezistent în spații umede și, pe deasupra, poate avea ușile în diverse modele.
Un articol detaliat despre ce înseamnă PAL și care sunt caracteristicile MDF-ului, poți citi aici.
Blat de piatră, compozit sau pal?
Este tot mai la modă blatul de piatră naturală, mai ales după ce în ultimul timp am simțit destul de multă reticență din partea clienților cu privire la quarțul compozit deoarece s-ar fi făcut diverse studii în urma cărora l-au declarat nu tocmai bun pentru sănătate. Totuși, deocamdată este cel mai rezistent și recomandat material pentru blaturile de bucătărie, mai ales că vine în diverse modele ce imită foarte bine piatra naturală (un articol detaliat despre quartz-ul compozit poți citi aici).
Dacă quatz-ul compozit poate ajunge la costuri de peste 500 euro/ml, piatra poate fi mai ieftină dar și mai pretențioasă. Ea de obicei se tratează o dată la câțiva ani, existând și un risc mai mare de pătare.
● Regulile mele în amenajarea bucătăriei
Pentru un design plăcut al bucătăriei, trebuie să ai un element central care să cucerească privirea. De fiecare dată când spațiul îmi permite, acest rol îl primește hota. O hotă de sine stătătoare, care să nu fie ascunsă în mobilier, poate face diferența dintre o bucătărie comună sau una de poveste. Iar pentru a o pune în evidență, întreaga zonă din jurul ei o plachez de obiei cu ceramică, lăsând spațiu suficient între hotă și corpurile suspendate de mobilier.
O altă regulă personală pe care încerc să o respect de fiecare dată este construirea corpurilor suspendate de mobilier până în tavan. Poate nu îți vine să crezi dar cu cât sunt mai înalte corpurile de mobilier, cu atât mai bine arătă spațiul. Da, știu, nu toată lumea ajunge la rafturile de sus dar funcționalitatea lor se va dovedi în timp, atunci când îmi vei mulțumi că ai creat un spațiu în plus de depozitare pentru lucrurile mai puțin folosite.
● Scurte
S-a anunțat lista scurtă a proiectelor de arhitectură din care urmează să fie ales câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană 2022 – Premiul Mies van der Rohe (detalii aici). Câștigătorii vor fi anunțați în aprilie 2022, România având și ea un proiect nominalizat, ales dintre cele 532 înscrise, din 41 de țări. Vezi aici proiectul.
La Viena, cartierele se gândesc și se proiectează prin colaborarea cu viitorii locatari. Sub motto-ul „Construim calea împreună”, Gleis 21 s-a materializat prin proiectarea participativă, viitorii rezidenți fiind implicați în tot procesul, de la alegerea amplasamentului clădirii pe teren până chiar la alegerea prizelor.
Zonele comune reprezintă, desigur, punctele forte ale proiectului, care îmbogățesc experiența locuirii și oferă spațiu utilizabil individual și comun, la nivelul subsolului, parterului și pe terasă. Bucătăria comună, grădina comunitară, librăria, sauna, atelierele și sala de fitness se adaugă parterului multifuncțional, flexibil. Detalii aici. Planuri și mai multe informații aici.
Și Timișoara a pus bazele primului proiect la care locuitorii sunt invitați să participe încă dinainte ca Primăria să demareze elaborarea documentației tehnice, dorindu-se să devină încă din fașă un proiect participativ. Este vorba de amenajarea unei zone de agrement metropolitană ce are circa 700.000 mp și se dorește să fie deschisă timișorenilor, păstrând totodată biodiversitatea și farmecul natural. Pe site-ul Primăriei (aici) sunt făcuți publici toți pașii parcurși, inclusiv înregistrările video de la focus-grupurile organizate pe această temă.
Turnul Sfatului a publicat imagini cu viitorul cartier-gigant din zona Shopping City Sibiu, despre care am scris și eu în Orașul #7. Consiliul local Șelimbăr a aprobat construcția, în plin câmp, a mai multor blocuri înalte de 11 etaje, ce vor adăposti 3.000 de locuitori. Detalii aici.
