● Știați că…?
Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), al cărei președinte sunt din anul 2013, este continuatuarea Societății cu același nume, ce a reușit, la sfârșitul anilor 1800, să amenajeze în întregime parcurile Astra, SubArini dar și altele mai mici. Scopul reînfiinţării Asociaţiei a fost acela de a se implica în înfrumusețarea orașului, prin membrii și partenerii săi, oferind know-how și aducând o nouă perspectivă asupra dezvoltării oraşului.
În ultimul an, AIOS a avut inițiative precum salvarea pe amplasament a arborilor de pe latura estică a Căii Dumbrăvii și oferirea soluției de transplantare a celor de pe latura vestică (detalii), documentarea cu privire la sistemele de colectare ale deșeurilor de pe râuri (detalii) și oferirea de recomandări pentru amenajarea în interesul comunității a cartierelor orașului.
● Noul regulament al spațiilor verzi din Sibiu
O fi trecut deja vreo 10 ani de când am fost prima oară contactat de un domn pe la vreo 30 de ani ce se zbătea de câteva luni să amenajeze spațiul verde din fața blocului în care locuia. Fiind și într-o zonă foarte vizibilă, Primăria mai că îl amenințase că îi dă amendă dacă mai îndrăznește să taie iarba de pe spațiul verde, proprietate publică. Și așa a rămas acea zonă - uitată până în ziua de azi.
Noul regulament al spațiilor verzi (îl poți citi aici) rezolvă fix problema asta - cetățenii să poată să întrețină spațiile verzi din jurul blocurilor fără să fie luați la rost de vreun agent al poliției locale. Cum era de așteptat, toate vin la pachet cu câteva reguli stricte pe care sibienii trebuie să le respecte. Aceste reguli sunt detaliate de Turnul Sfatului (aici) cu specificația că, totuși, nu s-a scos cu totul obligativitatea plantării de arbori în locul celor tăiați de pe domeniul public și privat, așa cum scrie în articol.
Art. 23 (1) spune că tăierile de arbori şi arbuști necesare (…) se vor executa numai după obținerea avizului de tăiere (…) iar executantul lucrării are obligația să refacă suprafețele afectate, să replanteze arbori într-o măsură în care să compenseze masa foliară distrusă cu ocazia lucrărilor (oricum s-o calcula asta) și/sau să le aducă la starea inițială.
În această după-masă, am fost invitat de către Primărie la o dezbatere pe baza Regulamentului privind protecția, conservarea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi din Mun. Sibiu, unde am dedicate 10 minute în care pot aduce propuneri de adăugire sau modificare a unor prevederi din el. Trimite-mi feedback-ul tău pe sibiu@aios.ro
De reținut:
amenajarea, reamenajarea, gospodărirea și întreținerea spaţiilor verzi din jurul blocurilor se poate face și de către persoane fizice sau juridice (asociaţii de proprietari, organizaţii neguvernamentale, societăți comerciale etc), doar în baza unui acord de colaborare încheiat între Municipiului Sibiu și solicitant;
aceștia au obligația de a obține în prealabil și acordul asociației de proprietari, astfel încât și ceilalți locatari din bloc să fie consultați cu privire la propunerile de amenajare comunicate asociației;
odată cu intrarea în vigoare a noului regulament, este interzisă toaletarea de către cetățeni a arborilor de pe domeniul public.
Amenzi:
pentru folosirea spațiilor verzi ca parcare, amenda prevăzută este între 100 și 200 lei pentru persoanele fizice și între 1.000 și 10.000 lei pentru persoanele juridice;
tăierile neautorizate sau vătămarea arborilor și arbuștilor, deteriorarea aranjamentelor florale și a gazonului: 200-1.000 lei pentru pers. fizice, respectiv 1.000-5.000 lei pentru pers. juridice;
tăierile în coroanele arborilor ornamentali din speciile tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar, plantați pe spațiile verzi aparținând domeniului public: 20.000-40.000 lei, respectiv 40.000-70.000 lei;
pentru construcțiile ilegale de pe spațiile verzi, amenzile sunt de 1.000-2.000 lei pentru fiecare metru pătrat ocupat de construcții provizorii sau între 10.000-20.000 lei pentru fiecare mp de spațiu ocupat de construcții permanente.
● Transformarea zonelor industriale în blocuri și magazine
Ca să fie clar de la început: spațiile industriale nu au ce căuta în oraș. Sibiul s-a dezvoltat în ultimii zeci de ani, e foarte bine că vechile hale și clădiri industriale lasă locul altor construcții noi, moderne, cu funcțiuni de care este nevoie în zonele centrale ale orașelor.
Așa au apărut cartiere precum City Residence, Balanța, Kogălniceanu și tot așa vor apărea alte cartiere în locul fostului D.P.C., a Tursib, ale fabricilor Compa, Simerom, Scandia și altele. Nu îmi este dor de priveliștea prăfuită a clădirilor dărăpănate și abia aștept să nu mai văd imaginea de mai jos de fiecare dată când trec pe str. Abatorului.
Cu toate astea, nu putem lăsa să apară aglomerări urbane cu mii de locuitori fără a construi și grădinițe și școli. Iar faptul că spațiile libere dintre blocuri sunt ocupate de parcări, nu de zone verzi, este o reală problemă ce cu toții o cunoaștem dar nu suntem suficient de tranșanți astfel încât să schimbăm lucrurile. Pentru că soluții există.
Am făcut o vizită prin toate cartierele construite, în proces de construcție ori în plan de a fi construite pe foste zone industriale.
● Zona gării CFR
Trei Stejari
Nu am fost eu client fidel al berăriei Trei Stejari și băutor de bere Bâlea cu atât mai puțin dar, totuși, fabrica face parte din istoria orașului (detalii) și ar fi trebuit să avem mai mult respect pentru ea. Pare că, în ultima perioadă, toate merg ca pe roate pentru investitorii de aici deoarece tocmai ce s-a inaugurat clădirea de birouri de 9 etaje (detalii), s-a aprobat construcția magazinului Lidl (cu scandal și după mai multe încercări - detalii în Orașul #2), iar acum s-a început și demolarea restaurantului pentru a face loc unor blocuri de locuințe și magazine (detalii).
Ce nu îmi place mie la toată afacerea asta este faptul că acea clădire de birouri ar fi trebuit să fie alipită unei parcări supraetajate, parcare ce, evident, nu a mai fost construită. Și nu înțeleg de ce Primăria acceptă construirea pe jumătate a proiectelor aprobate.
Totodată planurile prevăd și amenajarea unei parcări supraetajate, cu o capacitate cuprinsă între 400 și 500 de locuri de parcare. Acel parking ar urma să deservească și magazinul Lidl care urmează a fi amenajat tot în zonă. Nu vrem să se creeze ambuteiaje din cauza lipsei locurilor de parcare, după cum s-a întâmplat în alte zone. Detalii
City Residence / Balanța Residence
Ceea ce nu demult era doar o zonă de care mai degrabă te fereai, cele două cartiere construite pe Calea Gușteriței au adus aici mai multe magazine (Penny, Mega Image, Pepco ș.a.), zona fiind revitalizată și cu ocazia redeschiderii hotelului de 4* (Hermanns) și deschiderii în apropiere a mall-ului Promenada.
Dacă cei de la City Residence ar reamenaja micul loc de joacă pentru copii (demontat cu totul la începutul pandemiei), aș putea spune că zonei îi lipsește doar parcul unde să-ți plimbi câinele. Sau iubita.
Amylon - Libertatea
Pentru acest amplasament, proiectanții au urmat procesul de planificare participativă, probabil pentru prima dată în România, folosind metodologia UDM - Urban Design Management - ce a reunit, în mai multe etape, reprezentanți ai investitorului, ai autorităților locale și centrale, arhitecți, urbaniști dar și proprietari ai imobilelor din zona învecinată viitoarei investiții (detalii). Workshopurile au dus spre realizarea primului PUZ ce prevede și spații pentru construcția unei grădinițe și a unei școli (detalii).
Până acum, pe acest teren s-au făcut săpături arheologice datorate descoperirii în vecinătate a unui cimitir de sec XVI-XVII (detalii). În locul fostului cimitir despre care vorbesc este acum magazinul Lidl de pe str. Rusciorului. Magazin ce are accesul din str. Râului, nou construită odată cu magazinul. Doar că… în loc de două trotuare proiectate și promise prin planurile aprobate, strada nou construită are acum un singur trotuar de 1,5 (a dispărut trotuarul de 3 m. lățime prevăzut spre râul Cibin), iar din cele două piste de biciclete de 1,5 metri pentru fiecare sens, nu au mai fost amenajate niciuna (detalii).
● Zona gării Turnișor
DPC Autogării - detalii despre proiect
Un cartier gigant cu locuințe, birouri și hipermarketuri, într-o zonă de tranzit care creează ambuteiaje de zeci de minute în fiecare zi pentru cei ce vin dinspre zona de Vest. Este probabil primul proiect din Sibiu cu așa multe derogări de la regulament. Doar ca să înțelegeți: PUG-ul cerea clădiri de maxim 4 nivele+1 etaj retras iar proiectul aprobat prevede trei zgârie-nori de 15 etaje + alte clădiri de locuințe, birouri și magazine ce însumează 170 de apartamente plus 5.000 de angajați în clădirile de birouri.
Nu sunt eu adeptul conspirațiilor dar parcă prea ușor a trecut un astfel de proiect megaloman chiar prin departamentul de la Primaria Sibiu unde șef era la momentul respectiv fix soțul proiectantei.
Metalcar vs. Kogălniceanu - detalii despre proiect
Un cartier ce pare chiar ok, cu spații verzi nebetonate între blocuri, este urâțit de proprietarii ce-și închid balcoanele care-cum. Majoritatea au găsit soluția de a închide balconul cu sticlă, cu un sistem ce se glisează astfel încât să îl poți deschide sau închide cu totul, în funcție de nevoia de moment.
Dar alții au construit termopane ca să poată muta bucătăria pe balcon și să câștige ceva spațiu în living, astfel că, înainte de a fi 100% terminat, cartierul deja arată ciudat.
Polsib vs. Keep Calling - detalii despre proiect
Micul cartier apărut în zona Kaufland Ștrand, pe fostul amplasament al poligrafiei Polsib, este probabil cel mai atent construit cartier din Sibiu. Aici, investitorii au prevăzut faptul că oamenii vor vrea să își închidă balcoanele și au realizat, încă din etapa de construcție, sistemul de închidere cu sticlă, astfel încât să nu apară termopane diferite la fiecare etaj.
Mi-am petrecut copilăria la Polsib deoarece ambii părinți erau angajați aici. Dar nu plâng deloc după clădirea aia prăfuită, noul cartier aducând cu siguranță un plus zonei.
● Malurile Cibinului și parcul SubArini
Scandia - detalii despre proiect
Două blocuri de locuințe cu puțin peste 100 de apartamente, un hotel, un complex comercial, spații medicale și o clădire pentru birouri și comerț sunt, în rezumat, propunerile făcute pentru a înlocui actualele clădiri industriale și de birouri de pe platforma Scandia de pe strada Morilor, din zona centrului istoric al Sibiului.
Independența
Cea mai problematică fostă zonă industrială este Independența, din capătul străzii Ocnei. Subiect de lucrări de licență pentru mai toate generațiile ultimilor ani dstudenți e arhitecți și urbaniști, terenul pe care se află fostele fabrici nu pare să fie prea curând construibil. În primul rând, Primăria Sibiu se află în proces cu proprietarii terenului pentru redeschiderea străzii Ocnei, mai exact a prelungirii până la podul de piatră de peste râul Cibin. Detalii
Apoi, orice investiție pe platforma fostei fabrici este oprită deoarece, în anul 2014, opt din cele 18 clădiri aflate pe acest teren au fost clasate drept monumente istorice de importanță locală și regională, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi demolate, iar orice noi construcții propuse în jurul lor se supun unor restricții. Suprafața construită totală a clădirilor devenite monument este de peste 21.500 de mp, adică mai bine de 57% din suprafața totală construită pe toată platforma fostei uzine Independența. Proprietarii terenului au contestat decizia. Detalii
Problema cea mare a acestui teren, din cauza căreia sunt blocate investițiile din zonă, este vizibilatea foarte mare din Centrul Istoric, fiind chiar punct de perspectivă de pe Podul Minciunilor.
Parcul SubArini
Viitoarele cartiere din zona Parcului SubArini îmi dau cele mai mari emoții. Două hoteluri, câteva blocuri și case vor apărea pe terenul fostei fabrici Arsenal, de lângă spitalul Militar, dar și în spatele reședinței de vară a mitropoliților (detalii), apărută și ea în urmă cu câțiva ani printr-o mișcare nu tocmai legală morală (detalii).
Și, Doamne, hotelul al cărui fundație a început zilele trecute să fie betonată, arată într-un fel… departe de ce consider eu că s-ar integra în zona respectivă. Detalii
Tursib
Singurul teren aflat în proprietatea Primăriei este temă de controverse deoarece nici aici Primăria nu vrea să realizeze ea Planul Urbanistic Zonal, lăsând în grija viitorilor proprietari să decidă ce vor să construiască aici. Ceea ce, dacă e să mă întrebi pe mine, nu este în beneficiul cetățenilor.
Trecând peste orice calcul matematic ce aduce un profit în bani orașului, Primăria ar trebui să se gândească mai degrabă la creșterea gradului de confort ale cetățenilor. Astfel că, în acest caz, Ordinul Arhitecților din România, filiala Sibiu-Vâlcea, are dreptate: Sibiului ”ratează” interesele orașului.
Detalii: Profit sau interes public? Ce se va întâmpla cu terenul de 21 de milioane de euro al Tursib-ului.
● Problema orașului Sibiu
Problema majoră a orașului este că Primăria nu își asumă Planurile Urbanistice Zonale acolo unde urmează să se dezvolte noi cartiere. De exemplu, pe Calea Șurii Mici va fi construit viitorul spital ce va aduce după el multe investiții private. Nici nu s-a băgat hârlețul pentru a săpa fundația spitalului și deja investitorii privați cer derogări peste derogări (detalii aici). Cel mai inteligent lucru ar fi fost ca Primăria Sibiu să își asume realizarea unui PUZ pe o zonă mult mai largă în jurul viitorului spital, tocmai pentru a reglementa toate aspectele de trafic și mobilare urbană. Altfel riscăm ca zona să devine o a doua Calea Cisnădiei.
● Scurte
Sibiul ideal pentru mine ar fi acela fără mașini parcate pe marginea drumului. Casele să aibă curte și garaj, blocurile să fie prevăzute cu parcări subterane, clădirile de birouri să nu mai mănânce din spațiul public pentru mașinile angajaților, iar Centrul Istoric să fie al oamenilor, fără locuri de parcare desenate pe trotuare. Detalii
Problemă la Sibiu în noile cartiere – ”Primăria nu vrea să preia drumurile și iluminatul. Proprietarii plătesc la dublu canalizarea”. Mulți dintre proprietarii apartamentelor din cartierul Magnolia sunt nemulțumiți de faptul că trebuie să plătească de două ori iluminatul public și întreținerea rețelei de canalizare. Dar, aceeași situație este și în cartierele West Side Residence și Kastani. Detalii
Așteptări de la piața imobiliară sibiană în 2022. Anul 2021 a fost unul al creșterilor de prețuri pe piața imobiliară din Sibiu, de la garsoniere și apartamente până la case și terenuri, totul scumpindu-se cu minim zece procente. 2022 va continua trendul. Detalii
Culese din cartiere: 5 proiecte care au activat Bucureștiul în 2021. Detalii
Viena, un oraș viu și dinamic, are un statut special, fiind clasat ca unul dintre cele mai locuibile orașe din lume. Iată o scurtă privire în interiorul sistemului vienez al locuinţelor sociale. Detalii