Orașul #31
Din deplasare: Viena
● Știați că…?
Ceea ce cunoaștem acum ca fiind Baumit (compania de materiale de construcții foarte cunoscută și în România), putea să nu existe dacă familia Schmid nu își găsea puterile să reconstruiască fabrica după cel de-al doilea Război Mondial.
Lupte grele s-au dat în valea în care și acum se află sediul central al firmei și cea mai mare fabrică de ciment a grupului. După ultimele zile de război, din ceea ce era pe vremea aceea compania Wopfinger Stein und Kalkwerke, nu mai rămăsese nimic.
În 1969, Friedrich Schmid preia de la tatăl lui conducerea companiei, la numai 26 de ani, și reîncepe producerea mortarelor uscate in Wopfing. În 1990, este înființată prima subsidiară din afara Austriei, în Ungaria, urmând apoi și Cehia, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria, având acum deschidere și în Germania și restul Europei de Vest, cu vânzări de peste 2 miliarde de euro anual. Compania a rămas până astăzi în familie, fiind preluată în 2008 de Robert Schmid.
Baumit investește acum aprox. 10% din vânzări doar pentru cercetare. Asta a dus și la modificarea produselor vândute - 20% dintre produse fiind scoase pe piață de cel mult cinci ani.
● Baumit - Viva Research Park
Săptămâna trecută, cei de la Baumit România m-au invitat la Viena să vizitez cel mai mare parc de cercatare ale clădirilor, aflat la Centrul de cercetare și inovare Baumit din Wopfing, Austria.
“Noi, cei de la Baumit, ne dorim ca fiecare persoană să locuiască într-o casă frumoasă, sănătoasă și eficientă energetic. Pentru acest lucru, pentru a ne apropia cât mai mult de viziunea noastră, trebuie să obținem cunoștințe concrete în legătură cu efectele diferitelor materiale de construcție asupra sănătății noastre” așa și-a început discursul Robert Schmid, proprietarul firmei Baumit.
Așa că, în martie 2015, Viva Research Park a fost înființat ca un pas natural în încercarea de a înțelege mai bine felul cum materialele folosite în construcția unei case influențează viața și sănătatea oamenilor. Concret, în parcul de cercetare au fost construite pentru început 10 clădiri identice ca dimensiune dar diferite prin materialele de construcție: una a fost ridicată cu pereți de cărămidă, alta din beton, o altă casă are pereți de lemn, iar materialele folosite pentru finisarea lor sunt și ele diferite.
Fiecare dintre aceste case, așezate pe teren astfel încât să fie identic însorite, sunt aerisite zilnic și trec prin aceleași influențe exterioare astfel încât să imite o clădire locuită, inclusiv prin realizarea de umiditate, așa cum se întâmplă de la aburii dușului sau de la gătit.
Iar toate aceste case sunt pline de senzori (31 de senzori are fiecare clădire) pentru a fi supervizate și cercetate de către specialiștii de la universitățile din Viena: experți de măsurare a calității aerului interior de la Institutul austriac pentru biologia clădirilor și ecologia construcțiilor (IBO Innenraumanalytik); experți în tehnologia construcțiilor de la FH Burgenland; experți în sănătate de la AGES, Agenția pentru siguranța sănătății și alimentației; experți de la universitatea de medicină din Viena, MedUni Wien dar și alții.
Ce urmăresc cei de la Baumit să realizeze cu datele obținute? Acum ei au date concrete cum că o clădire construită cu cărămidă plină este mult mai bine izolatoare decât una de lemn, de exemplu.
Testele au fost făcute și în condiții extreme, ca de exemplu un blackdown timp de 48 de ore pe timp de iarnă. În cele două zile fără căldură, cu temperaturi de -12˚C, temperatura din clădirea fără izolație a scăzut și la 4˚C, iar în cea de lemn la 11˚C. Casa cu pereți de beton de 18 cm grosime plus izolație de 14 cm a păstrat cel mai bine temperatura interioară, aici necoborând sub 17˚C. Nici în clădirea construită cu cărămidă Porotherm 25 și izolație Baumit de 18 cm grosime, temperatura nu a scăzut sub 14˚C.
Și, evident, prin analizarea celor 5 milioane de date obținute până acum, cei de la Baumit își pot îmbunătăți produsele. Ca exemplu ar fi vopseaua KlimaColor ce și-a dovedit eficiența, fiind aplicată în interiorul unei clădiri din centrul Viva Research Park. Fiind o vopsea minerală pe bază de silicat de potasiu, se vinde ca o vopsea cu o permeabilitate ridicată la vapori, ceea ce permite reglarea umidităţii interioare prin asigurarea schimbului de umiditate între perete şi mediul interior. Practic, în clădirea în care s-a folosit această vopsea, umiditatea este stabilă, iar efectele negative asupra oamenilor predispuși la alergii sunt mai mici.
Viva Research Park este deschis vizitării și va fi dezvoltat în viitor. Acum există aici construite 12 case, iar pentru a 13-a a fost deja construită fundația, urmând să fie ridicată o clădire cu pereți verzi.
● WU (Wirtschaftsuniversität Wien) - exemplu de bune practici
WU (Universitatea de Economie și Afaceri din Viena) este exemplul perfect despre ce înseamnă să îți pese să faci lucrurile bine.
Orașul Viena a resimțit un declin profund după cele două războaie mondiale, iar locuitorii căutau să plece de aici. Lucrul acesta s-a schimbat doar după căderea Cortinei de Fier, învățământul cunoscând și el o înflorire datorită studenților străini veniți din Estul Europei. Acum, populația orașului Viena crește anual cu 25-30.000 de locuitori, învățând aici 200.000 de studenți.
Cu o strategie bine pusă la punct, decizia WU de a amplasa noul campus în al doilea district al Vienei a reușit redefinirea întregii zone, transformând-o într-un centru educațional deschis nu doar studenților ci și locuitorilor sau turiștilor. Fiind o instituție publică, noul campus este mai mult decât un loc pentru cercetarea academică și studiu, întreg spațiul este, de asemenea, un nou concept despre cum ar trebui să arate universitatea viitorului, cu spații deschise pentru viața socială, culturală și politică, accesibilă persoanelor cu dezabilități, având spații de studiu deschise și luminate natural, dotate cu tehnică de ultimă generație. Un tărâm al inspirației, nu alta.
Proiectarea și construcția celor 100.000 de metri pătrați sunt și ele exemple bune de urmat pentru orice universitate din lume și pentru orice instituție publică:
pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal au fost invitate să participe 35 de birouri de arhitectură din Austria și Germania, proiectul câștigător fiind atribuit prin concurs;
în 2008, 135 de birouri de arhitectură din toată lumea au participat la concursul de soluții pentru a proiecta ceea ce urma să devină noul spațiu WU. Câștigătoare au fost șase echipe de proiectanți din Austria, Spania, Marea Britanie, Germania și Japonia;
fiecare dintre cele șase clădiri ce urmau să se contruiască pentru WU au avut propriul câștigător, rezultând un mix de clădiri care mai de care mai interesante, fiecare birou de arhitectură încercând să inoveze. Tocmai de asta, proiectele au fost premiate și recunoscute la nivel internațional, toate fiind considerate exemple de arhitectură;
întregul campus a fost proiectat în conformitate cu principiile „clădirii ecologice”, o mare parte din energia necesară fiind obținută folosind energia geotermală din apele subterane. În 2009 a devenit primul campus universitar din Austria, neutru din punct de vedere climatic;
tot ce există acum în campusul WU din Viena a fost construit în doar 4 ani, neavând deloc întârzieri față de termenul inițial prevăzut. Costurile totale s-au ridicat la 492 de milioane de euro, fiind considerat un cost mic pentru standardele austriece.
Exemplul perfect cum un proiect de urbanizare și un concurs de arhitectură poate schimba total nu doar fața cartierului ci a unei întregi universități. De când cu noul centru universitar, WU este căutată tot mai mult inclusiv de studenți străini.
WU Executive Academy - Architects: NO.MAD Arquitectos, Madrid:
Departments 4 - Architects: Estudio Carme Pinós S. L., Barcelona:
Departments 3 and Administration - Architects: CRABstudio, London:
Library & Learning Center - Architects: Zaha Hadid Architects, Hamburg:
Teaching Center and Departments 1 - Architects: BUSarchitektur ZT GmbH, Vienna:
Mai multe detalii despre clădirile și arhitecții campusului WU, găsești aici: www.wu.ac.at. Dacă ajungi la Viena, poți face un tur focusat pe arhitectura centrului universitar (detalii).
● Casa Hundertwasser
Nu puteam să nu revizitez Casa Hundertwasser, punct turistic obligatoriu pentru orice arhitect pasionat de artă. Bijuteria arhitecturală are și o semnificație aparte pentru mine, aici cerându-i mâna, cu mulți ani în urmă, celei ce urma să îmi devină soție, alături de care am petrecut primii 16 ani de adult pe acest Pământ.
Casa Hunderwasser am regăsit-o exact la fel cum mi-o aminteam: colorată, nonconformistă și plină de vegetație. Întreaga construcție este realizată din forme rotunjite, pavaje vălurite și stâlpi tapetați cu mozaic colorat. Artistul-arhitect care a dat viață acestei capodopere a fost convins de faptul că liniile și unghiurile drepte, dar și podeaua dreaptă sau regularitatea sterilă a elementelor ferestrei, nu sunt conforme cu adevăratul spirit al omului și chiar îl pot îmbolnăvi. În concepția lui Friedensreich Hundertwasser, clădirile reprezintă cea de-a treia piele a omului, după epidermă și haine. În consecință, oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a avea o influență creatoare individuală asupra casei lor.
Tocmai de asta, cei care locuiesc aici au dreptul de a decora faţada din jurul ferestrelor după propriul gust. Casa Hundertwasser găzduiește 52 de apartamente nonconformist structurate, fără să aibă colțuri, aici locuind mai mulți artiști și intelectuali.
Peste 200 de copaci şi tufe plantate pe balcoane şi terase, transformă clădirea Hundertwasser într-una plină de vegetație, din care se ivesc adevărați arbori. Dar asta nu este de mirat ținând cont că Friedensreich Hundertwasser a militat întreaga viață pentru probleme de mediu, conservarea naturii și o arhitectură umană. Artistul a plantat aproape 100.000 de copaci în timpul călătoriilor sale și a folosit apă și energie solară în refugiile sale.
Chiar lângă Casa Hundertwasser se află Hundertwasser Village, o clădire amenajată în anii 1990-1991, fiind transformată dintr-un fost atelier de pneuri. Aici găsești mici magazine și o cafenea, toate decorate în propriu-i stil Hundertwasser.
● Scurte
Pentru că tot vorbeam de centrul universitar de la Viena, săptămîna trecută a fost prezentată “Arena Universitară – Complexul Sportiv al ULBS”, o investiție a Universității Lucian Blaga din Sibiu cu o valoare estimată de 70.516.278,14 euro fără TVA. Practic, un complex sportiv gândit să fie amenajat pe un teren de trei hectare, care ar urma completat cu unul hotelier și un campus pentru învățământ. Detalii
Pentru toate astea, nu s-a decis realizarea unui concurs de arhitectură ci proiectarea complexului a fost oferită unei firme din Constanța ce are patru angajați.
Începând cu luna mai 2022 peste 10.000 de beneficiari ai programului Prima Casă au solicitat modificarea modului de calcul a dobânzilor prin schimbarea indicelui din ROBOR în IRCC. Pentru trecerea de la ROBOR la IRCC (IRCC = Indice de Referință pentru Creditele Consumatorilor) beneficiarul creditului trebuie să adreseze băncii o cerere privind modificarea contractului de credit și emiterea unui act adițional. Detalii
„Cred că mulți vor opta pentru varianta închirierii la negru a apartamentelor, ca o reacție la măsura agresivă de creștere a impozitării într-o perioadă de criză” spune Cornel Grama, consultant fiscal. Așa cum explică el, odată cu Ordonanța privind creșterea taxelor, nu se mai plătește 6% impozit ci 10% pentru închirierea apartamentelor. Iată cum să faci optimizare fiscală la închiriere - detalii
Impozitele pe case vor creşte semnificativ de anul viitor. Pentru acelaşi apartament, de aproximativ 100 de metri pătraţi, în Bucureşti, impozitul va fi dublu, de la 200 la 430 de lei, dacă valoarea din grila notarială va fi considerată bază de calcul. În Cluj, taxele vor creşte chiar şi de trei ori. Pentru o casă de 300 de metri pătraţi, de exemplu, impozitul va creşte de la 950 de lei la peste 3.300 de lei. Schimbările sunt criticate de specialişti, care spun că grila notarială, pe baza căreia va fi stabilită baza de impozitare, va fi greu de aplicat şi va aduce diferenţe şi mai mari între oraşe. Detalii
Sibiul a înregistrat în România a treia cea mai mare creștere a chiriilor pentru spațiile rezidențiale, cu 11,5%, comparativ cu anul anterior. Una dintre cauzele creșterii prețului mediu este scăderea ofertei de locuințe, ca urmare a ocupării stocului existent și încetinirii construcțiilor de locuințe noi. Sibiul rămâne printre orașele mari care au un preț mediu de închirere mic, respectiv o valoare de 5,8 euro pe metru pătrat util. Detalii
Foarte interesant...multumim!