● Știați că…?
Primăria Sibiu a cumpărat, rând pe rând, apartamentele din clădirea din Piața Mică nr. 25, transformată între timp în spații de birouri pentru direcțiile administrației.
Intenția de a cumpăra clădirea s-a arătat cu câțiva ani înainte ca Sibiu să devină Capitală Culturală. Primarul din acea vreme, Klaus Iohannis, a considerat că un oraș cu o așa reputație nu poate să nu aibă (măcar) fațadele îngrijite. Deoarece în clădirea despre care vorbesc locuiau în acea vreme doar oameni ce nu își permiteau financiar să îi aducă îmbunătățiri, mulți dintre ei au primit apartamente în Piața Aurarilor ori li s-au dat alte variante de locuite, doar pentru a se muta de aici. În 2015, Primăria Sibiu a mai alocat 450.000 lei pentru cumpărarea unor apartamente.
În imobilul din Pța. Mică 25 a mai rămas un singur apartament cu proprietar privat, iar Primăria a decis zilele trecute să negocieze pentru a îl cumpăra și acesta. Apartamentul se află la parterul clădirii, fiind compus dintr-o cameră, bucătărie, cămară, WC și pivniță, cote părți comune de 7,02 metri și 34 mp de teren. Patru consilieri locali din partide diferite sunt responsabili cu negocierea prețului.
Clădirea a fost restaurată exemplar, fiind deschisă publicului în 2017. Lucrările au costat peste 3 milioane de lei, bani din bugetul local.
● Clădirile căzute ale Sibiului
str. Tibunei
Zilele trecute a fost pusă la pământ clădirea din Parcul Astra din Sibiu despre care am scris pentru prima oară în urmă cu câteva luni. Atunci descoperisem că în acel loc va apărea o clădire cu etaj de sticlă, prima de acest fel din Centrul Istoric.
Autorizația de construcție a fost eliberată încă din 2017 dar până acum nu se atinsese nimeni de clădire. Istoria acestui proiect este lungă și nu fără scandal deoarece în înainte de a fi aprobat de către Consiliul Local au existat câteva reacții dure din partea ONG-urilor ce se ocupă cu protejarea patrimoniului (Turnul Sfatului a scris atunci mai pe larg, aici).
Clădirea propusă e compusă din două corpuri, cea dinspre Parcul Astra având etajul cu fațada din sticlă serigrafiată. Clădirea dinspre str. Tribunei va avea și ea etajul din sticlă acoperită cu un mesh serigrafiat. Construcția va adăposti spații comerciale la parter și subsol, iar la cele două etaje și la mansardă vor fi apartamente de închiriat în regim hotelier.
Investiția este importantă pentru oraș nu neapărat prin ce oferă ci prin faptul că va crea o schimbare de strategie pe plan local, clădirea nouă fiind un precedent de care se vor agăța toți investitorii privați ce vor să construiască în Centrul Istoric. Acel centru istoric în care nu puteai să te atingi de vreo clădire, devine acum deschis construcțiilor noi contemporane.
str. Pielarilor
Tot săptămâna trecută a căzut la pământ, sub talpa excavatoarelor, o altă clădire din Centrul Istoric ce era proptită de ani de zile pentru a nu se prăbuși peste trecători.
Trist este faptul că acea clădire aparținea Primăriei Sibiu și, deși se știe de cel puțin 10 ani că este un pericol public, nu s-au găsit soluții pentru salvarea ei. Ba chiar a fost un stres pentru Primăria Sibiu deoarece chiriașii nu voiau să elibereze clădirea. Așa că, probabil pentru a nu-și mai bate capul, Primăria a vândut prin Convenție (!?) imobilul în urmă cu nici două luni de zile. Astăzi, terenul este deja gol și nivelat.
Tot proptită și tot în proprietatea Primăriei Sibiu a fost o altă clădire de pe str. Pielarilor. Și aceasta a fost dată prin Convenție unei firme comerciale.
Aceeași strategie de a vinde imobilele aflate în pericol de prăbușire a avut-o Primăria și pentru alte clădiri, multe dintre ele cu o valoare enormă (financiară, urbanistică și istorică) dat fiind faptul că se află în Centrul Istoric.
Pța. Aurarilor
Ca exemplu este clădirea din Pța. Aurarilor nr. 6 (monument istoric) ce a fost vândută pe bucăți chiriașilor deși ea a fost declarată cu pericol de prăbușire, iar chiriașii (noii proprietari) abia reușeșc să se întrețină pe ei, nici nu poate fi vorba ca ei să poată investi în restaurare.
str. Zidului
În anul 2017, o construcție aflată în proprietatea Primăriei Sibiu s-a prăbușit din cauza lipsei de intervenții. Atunci, motivația celor de la Urbana (cei ce administrează imobilele Primăriei Sibiu) a fost că un litigiu cu coproprietarii i-a împiedicat să pună clădirea în siguranță (detalii).
● Recomandare: Joyard, Porumbacu de Sus
Porumbacu de Sus este cunoscut pentru tot felul de atracții turistice: Castelul de Lut, Povestea Calendarului, camerele construite sub pământ de la Dealul Verde, casele de lemn recondiționate ale Andreei Esca, proprietatea lui Tudor Chirilă. Și, mai nou, pensiunea Joyard cu o grădină minunată (transformată în parc), potrivită pentru petreceri private de mici dimensiuni.
A trecut ceva timp de când mi-am promis că voi merge să vizitez Joyard, dezvoltată de un business-man inclus în topul Ziarului Financiar al celor mai importanți oameni din economia românească și de minunata lui soție. Claudiu, bun prieten pe care îl cunosc de mai bine de 15 ani, s-a decis anul trecut să renunțe la corporație și și-a găsit locul tocmai în Porumbacu de Sus, acolo unde a reușit să creeze grădina perfectă pentru relaxare în familie.
Atenția la detalii și imaginea clară că nu s-a făcut rabat la calitate făceau din când în când participanții la brunch-ul din weekend să scoată sunete admirative. Iarba verde, bine cosită, pomii sub umbra cărora te poți adăposti și iazul cu pești sunt lucruri de care te poți bucura atunci când sunt în mediul potrivit. Iar aici zău că îți încarcă bateriile.
Pensiunea are patru camere de cazare, lounge mare, acoperit, care poate fi închis cu pereții de sticlă ce îți lasă privirea să admire grădina chiar și atunci când soarele nu vrea să se arate. Grătarul pe lemne, ciubărul și amfiteatrul îngopat, pregătit pentru serile petrecute în jurul focului, sunt doar bonus-uri.
Două mii de metri pătrați de verde și un loc de joacă bine dotat, care îți va ocupa copilul toată ziua, fac din parcul Joyard un loc în care poți să îți organizezi și nunta, dacă îți dorești o petrecere intimă și relaxată.
● Ordinul arhitecților și-a ales noul președinte
Au avut loc alegeri la Ordinul Arhitecților din România, atât la nivel local cât și național.
Pe plan național, arh. Ștefan Bâlici a devenit președinte, fiind ales cu 69,71% dintre voturi.
Ștefan Bâlici este fostul manager al Institutului Național al Patrimoniului, el fiind îndepărtat din funcție de către ministrul culturii, în februarie 2022. Decizia a dus atunci la un val de reacții din partea profesioniștilor în domeniu, 419 persoane și instituții semnând o petiție ce a fost înaintată ministerului. Mai multe am scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ #13.
Sibianul Alexandru Găvozdea nu a mai candidat pentru al doilea mandat ca președinte. El a condus Ordinul Arhitecților din România în ultimii patru ani.
Pe plan local, a fost reales președinte al OAR (filiala Sibiu-Vâlcea) arh. Cristian Șandru.
A avut un contracandidat în persoana arh. Ispas Tudor, nimeni altul decât fiul arhitectei Ispas Luminița despre care am mai scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ #5 deoarece a fost și este implicată direct în dezvoltarea Cartierului Arhitecților. Da, acel cartier de lângă Sibiu ce a devenit rușinea arhitecților.
Spuneam în trecut faptul că arh. Ispas Luminița a fost reclamată la OAR de către cetățenii din Cartierul Arhitecților pentru autorizații de construcție obținute fără să respecte Regulamentele de urbanism. Cazul a fost transferat la București deoarece dna. Ispas făcea chiar ea parte din comisia de disciplină la nivel local. Dosarul a fost amânat de mai multe ori… până când a fost respins, considerându-se că arhitecta nu trebuie să meargă în fața comisiei de disciplină. Reamintesc faptul că, în funcție de gravitatea faptei, comisia de disciplină poate cere chiar și suspendarea dreptului de semnătură și a calității de membru arhitect în OAR.
Dar ce legătură au toate astea cu arh. Ispas Tudor, cel care a candidat pentru a deveni președintele OAR Sb-Vl? El a fost până în urmă cu trei ani inspector la Inspectoratul de Stat în Construcții, post din care ar fi trebuit să răspundă reclamațiilor cetățenilor cu privire la autorizațiile presupus ilegale obținute de mama lui.
Conform CV-ului depus pentru candidatură, Tudor Ispas a fost arhitect șef la Primăria din Tălmaciu în perioada 2007-2014 și inspector ISC Sibiu în perioada 2014-2019, fără să aibă venituri și din alte surse. Ultima declarație de avere ce a completat-o pe vremea când încă mai lucra la ISC arată că în anul 2017 el a câștigat puțin peste 49.000 lei (undeva la 4.000 lei/lună). În aceeași perioadă amintită mai sus (2007-2017), a cumpărat 5 terenuri în Săliște, Tălmaciu, Porumbacu și Sibiu și 4 case în Cisnădie, Sibiu și Săliște. A și primit donație o casă/ apartament în Cisnădie în anul 2010.
● Scurte
Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială (AMAIS) a realizat, împreună cu Banca Mondială, ghidul „Spații publice fără bariere. Recomandări pentru accesibilitate”. Ghidul este o mină de aur pentru arhitecți, administrațiile locale și dezvoltatori imobiliari care ar trebui să gândească proiecte viitoare sustenabile, accesibile tuturor utilizatorilor și care să nu creeze bariere pentru nicio categorie de persoane.
Ghidul nu doar că vine cu diverse soluții și recomandări pentru stații de autobuz, semafoare, parcări, bancomate, lifturi, cabine de schimb în magazine, ghișee ș.a. dar are și un tabel cu punctaje care poate fi la îndemâna proiectanților și a celor ce fac recepțiile de lucrări, deoarece pe baza lui pot verifica dacă proiectul ce îl au în față respectă cerințele de accesibilitate.
Ghidul se poate descărca gratuit de aici: www.amais.ro
Camera Deputaților (Cameră decizională) a respins zilele trecute un amendament propus pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului. Amendamentul a fost propus de doi deputați PSD și făcea ca orice clădire ridicată fără autorizație de construcție să poată fi apoi legalizată. Ar fi fost o modificare dureroasă care ar fi lăsat liber la construit ilegal. Practic, ne-a trecut glonțul pe lângă ureche. Detalii
Începând cu luna iunie 2022, s-au modificat facilitățile fiscale în sectorul construcțiilor, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Noile facilități fiscale cuprind: scutirea de la plata impozitului pe venit; reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale și scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Salariul minim în sectorul construcțiilor este de 3.000 lei brut pentru contractele de muncă de 8 ore/zi. Detalii
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii din 📩Oʀᴀșᴜʟ. #27 (de aici): str. Ioan Lupaș nr. 14
Istoria cladiri din parcul Astra vo pot spune eu. Am vindut-o in 2009. Sub toate casele trece zidul cetatii. Pina pe mitopoliei.