Orașul. #26

May 31, 2022

● Știați că…?

Populația ce locuiește în municipiul Sibiu este în scădere de câțiva ani. Dacă până în 2017 oamenii căutau să se mute la noi, ultimii ani au adus o scădere treptată a populației.

În schimb, Cisnădia și Șelimbăr atrag tot mai mulți locuitori chiar dacă acest lucru se datorează tocmai legăturii directe cu orașul Sibiu. Este evident că toți cei mutați în comunele din împrejur lucreză de fapt în Sibiu.

Orașul Cisnădie a cunoscut, în ultimii 8 ani, o creștere a populației de 30%, iar Șelimbăr o creștere de 88,40%. În tot acest timp, Municipiul Sibiu a înregistrat o descreștere ușoară de 0,84%.

Șelimbăr a început, în ultimii ani, să afecteze calitatea locuirii atât în municipiu cât și în comună, prin suprasolicitarea reţelelor edilitare ale municipiului, creșterea suprafeţelor ocupate de construcţii de-a lungul malurilor Văii Săpunului, accentuând și mai mult nevoia de spaţii verzi a zonei, congestiile și problemele de fluenţă ale traficului.

Cartierul Arhitecţilor, deși se află la kilometri buni de Cisnădie, aparține de acest oraș. Cartierul „dormitor” dezvoltat lângă Sibiu acoperă o suprafaţă de aproximativ 1,4kmp. În ciuda reglementărilor din P.U.G. Cisnădie aprobat în anul 2015, care limitează construcțiile din zonă să fie de dimensiuni mici, aici s-au construit adevărate blocuri de înălţimi foarte variate, chiar și de cinci etaje - mai multe am scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ #5.

Toate astea modifică nu doar mobilitatea în Sibiu dar și locuirea. Apartamentele de o calitate îndoielnică construite în Cisnădie și Șelimbăr au o influență mare și asupra construcțiilor noi din Sibiu - pentru a putea concura cu prețurile (mai) mici ale apartamentelor din zonă, investitorii din Sibiu încep și ei să renunțe la spațiile verzi din jurul blocurilor, la parcările subterane și suprafața camerelor devine tot mai mică.

Așa scade prețul apartamentelor dar și calitatea locuirii.

● Planul de mobilitate al Sibiului

Este bine de știut încă de la început că Planul de Mobilitate Urbană (PMUD) este un ghid necesar pentru atragerea fondurilor europene. El este realizat pentru a putea atrage pe viitor fonduri necesare punerii în practică a ideilor regăsite în Plan. Asta nu înseamnă că toate proiectele apărute în PMUD se vor realiza până în 2030. Pentru că dacă s-ar realiza, ar fi o transformare-șoc a orașului.

În linii mari, ghidul propune dezvoltarea sistemului de transport public și a alternativelor de mobilitate, astfel încât din orice punct al orașului, către orice destinație, locuitorii, turiștii sau persoanele care lucrează în Sibiu să poată realiza călătoria în maxim 30 de minute cu cel puțin un mod de transport durabil. Se merge mult pe prioritizarea autobuzelor dar și pe susținerea mobilității nepoluante și nemotorizate.

Se propune realizarea a noi 40 de km de piste de biciclete, având ca obiectiv atingerea unei cote modale de minim 40% până în 2030, pentru ca bicicleta să devină principalul mod de deplasare cotidiană în interiorul municipiului. Asta în condițiile în care acum deplasarea cu bicicleta reprezintă 0,77%, în scădere față de anii trecuți. Asta arată faptul că, deși se vorbește mult de piste de biciclete noi în Sibiu, deplasarea cu bicicleta nu este sigură, iar sibienii preferă alte mijloace de deplasare.

● Sibiul transformat

Principiile Planului de Mobilitate sunt bune și îndrăznețe. Uitându-ne puțin prin România, probabil că orașul nostru beneficiază deja de cele mai multe investiții în reorganizarea cartierelor. Trebuie, însă, să avem grijă de cum sunt făcute aceste investiții pentru că nu sunt suficiente doar intențiile bune ci este nevoie și de proiectanți buni și idei care să aducă într-adevăr plus-valoare locuirii.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă îl găsești aici: www.aios.ro/PMUD

PMUD este în dezbatere publică până în 1 iunie, iar Primăria așteaptă observațiile, propunerile și recomandările noastre, a tuturor.

Am depus și eu, prin Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) două proiecte ce au fost deja preluate prin Planul de Mobilitate:

● Promenadă pe Bdul. Victoriei

Promenadă pe Bdul. Victoriei (proiect D02, pag. 392 în PMUD) - coridorul de mobilitate durabilă presupune transformarea Bdului. Victoriei în arteră prioritară pentru deplasări nemotorizate, urmând să constituie o cale de legatură pietonală atractivă între Centrul Istoric și Parcul Sub Arini. Se doreşte reconfigurarea tramei stradale prin introducerea unei piste de biciclete în dublu sens, lărgirea trotuarelor, amplasarea de aliniamente de spatiu verde și vegetatie, reducerea parcajelor pe carosabil, fără însă a anula traficul auto de pe bulevard.

Am mai scris despre acest proiect în 📩Oʀᴀșᴜʟ #11. Promenada pe Bdul. Victoriei am propus-o încă din 2018 dar acum, că a fost specific inclusă în PMUD, suntem în căutarea de sponsori pentru finanțarea unei Școli de Vară de arhitectură și urbanism care să aibă ca temă fix această promenadă, iar studenții arhitecți să găsească cele mai bune soluții de transformare a Bdului Victoriei, ajutați fiind de îndrumătoarele specialiste în regenerare urbană.

● Centura Velo în jurul Sibiului

Centura Velo este un alt proiect propus și prezentat anul trecut atât Primăriei cât și Consiliului Județean. Iar cei ce au lucrat la Planul de Mobilitate se pare că au luat-o foarte în serios, fiind descrisă ca un pas important pentru asigurarea conectivităţii şi creşterea accesibilităţii în zona metropolitană.

Proiectul M14 Centura Velo în jurul Sibiului (pag. 586 în PMUD) ar urma să cuprindă o pistă de biciclete utilitară, care să lege cartierele noi din jurul orașului de Zona Industrială Vest (dar nu numai), pentru un acces prietenos al drumului casă-serviciu, pe de-o parte, și care pe de altă parte să conecteze locuitorii orașului și turiștii cu zonele de petrecere a timpului liber și agrement aflate în satele și comunele limitrofe Municipiului Sibiu.

Detalii despre Centura Velo propusă în jurul Sibiului: AICI

Ea ar trebui să lege toate localităţile limitrofe municipiului Sibiu între ele și să facă legătura directă cu zona industriala Vest (pentru utilitate zilnică) cât și cu zona de Est ce poate deveni o destinaţie atractivă, ţinând cont de numărul mare de sibieni și turiști ce pot ajunge aici pe bicicletă. Această centură velo ar urma să fie legată de actualele piste de biciclete din oraș.

● Coridor circular Hipodrom

Interesant este faptul că Planul de mobilitate propune centuri velo și în interiorul orașului, lucru care ar putea rezolva multe dintre problemele de conectivitate. Proiectul D05 Coridor mobilitate durabilă – Circular Hipodrom (pag. 402).

Pista de biciclete circulară propusă are în centru Pța. Aurel Vlaicu şi deserveşte în mod direct cartierele Hipodrom I, Hipodrom II, Hipodrom III, Dumbrăvii, făcând legătura cu Parcul Sub Arini și face legătura între areale cu caracter rezidenţial, zona de agrement Sub Arini, instituţii de invăţământ, zone comerciale sau alte puncte de interes, deservind direct peste 38.000 de locuitori. Acest traseu velo circular are rolul și de a lega câteva dintre pistele velo radiale cele mai importante, existente sau propuse în Sibiu.

● Străzi secundare de tipul Home-Zone

O altă propunere foarte interesantă, văzută în multe orașe europene, este transformarea unor zone în străzi de tipul "home-zone". Conform Planului de Mobilitate, acest tip de străzi vor asigura conexiunea velo sigură între diverse piste de biciclete și vor avea rolul completării traseelor velo și ciclistice prin acele zone unde amenajarea unei piste de biciclete dedicate nu este posibilă din cauza profilului îngust al străzilor. Eu aș spune că este mult mai mult.

Oriunde în Europa de Vest vedem că zonele de locuințe sunt gândite astfel încât străzile secundare să fie cu prioritate limitată pentru mașini. În Italia se închid străzi pentru a organiza petreceri de cartier, unde oamenii își scot mese și scaune în fața casei. În Spania, spațiile dintre blocuri sunt destinate doar locatarilor, iar oamenii au prioritate. În Elveția primești amenzi groaznic de mari dacă depășești limita de 30 km/h în zonele rezidențiale.

Stabilirea unui regim de tip „home-zone” pentru străzile de importanță locală presupune instituirea unui regim de viteză de circulatie de maxim 30 km/h, prioritate pentru pietoni si bicicliști, dar și a unei componente investiționale: amenajarea unei platforme unice între limitele de proprietate, fără diferențe de nivel între spațiile destinate deplasărilor auto sau a celor nemotorizate. În Sibiu, PMUD propune "home-zone" pe: Str. Oituz, Str. Măgura, Str. Ion Creangă, Str. George Enescu, Str. Axente Sever, Str. Hegel, Str. Negoi, Str. Fochiștilor, Str. Gorăslău, Str. Mirăslau dar eu aș include în listă toate străzile secundare din cartierele de blocuri.

● Primii pași: cartierul Hipodrom

Un proiect aflat deja în faza de proiectare DALI ce va putea schimba cu totul modul de deplasare al sibienilor este reorganizarea întregii zone Hipodrom: Bdul. Mihai Viteazu - str. Rahovei -Calea Cisnădiei - str. N. Iorga (proiect C02, pag. 368 în PMUD). Am văzut proiectul aflat în lucru și chiar am oferit Primăriei un punct de vedere la care am lucrat împreună cu mai mulți arhitecți și urbaniști, iar dacă proiectantul angajat de către Primărie vrea să își ia în serios rolul, cartierul Hipodrom poate deveni unul îndreptat spre oameni, nu spre mașini. Bdul. Mihai Viteazu ar putea deveni o promenadă unde să-ți fie mai mare dragul să stai la o terasă, iar parcările de pe șosea pot fi înlocuite de piste de biciclete și benzi speciale pentru autobuze dar și de spații pietonale largi, verzi. Dar, repet, asta dacă firma angajată își ia în serios rolul de proiectant.

● Reacția sibienilor

Așa cum spuneam, Planul de Mobilitate este în dezbatere publică până în 1 iunie. Te poți implica și tu în planurile de viitor ale orașului - verifică toate proiectele de mobilitate propuse prin planul strategic realizat pentru anii 2022-2030 și adu-ți și tu aportul în dezvoltarea orașului și planificarea investițiilor de dezvoltare a infrastructurii din Sibiu. Iar dacă observi zone în care îți poți aduce aportul, scrie propunerile tale la strategie@sibiu.ro.
Planul îl poți consulta aici: www.aios.ro/PMUD

În ultimele zile am primit și câteva reacții ale sibienilor cu privire la unele proiecte propuse. Ambele reacții de mai jos sunt împotriva unor investiții ce ar presupune afectarea zonelor verzi:

Proiectul B13 Legatură între Calea Dumbrăvii (Hilton) şi orașul Cisnădie (Cartier Arhitecților) - pag. 571 în PMUD

Proiectul include amenajarea unui drum pentru autovehicule pe care 96 de semnatari din Cartierul Arhitecților îl consideră nepotrivit și inoportun. Temerea oamenilor este aceea că transformarea Pădurii Dumbrava într-o zonă de tranzit auto nu se încadrează în scopurile parcului natural, defrișarea unor porțiuni de pădure din Parcul Natural Pădurea Dumbrava și separarea în două a Pădurii Dumbrava Sud de acest nou drum auto, poate aduce un impactul substanțial asupra pădurii și a biodiversității.

Mai mult, semnatarii atrag atenția că traseul propus a fost deja evaluat și respins de către Primăria Sibiu în cadrul unuia dintre proiectele propuse in 2018 la Bugetarea Participativă (“Realizarea unei piste de biciclete Calea Dumbrăvii – Pădurea Dumbrava Sud”), unul din motivele de respingere a fost că traversează terenuri aparținând M.Ap.N.

Semnatarii oferă, însă, o alternativă: un traseu care nu există în PMUD dar care ar putea uni mai corect Calea Dumbrăvii cu zona DJ 106C.

Petiția am primit-o pe emailul AIOS. Dacă vrei să o citești, am încărcat-o aici.

Proiect E09 - Accesibilitate pietonală, velo si rutieră pentru zona de agrement Gusterita: str. Salcâmilor, Str. Răchitei, Str. Mălinului - pag. 478

Pentru accesibilizarea parcului de aventură „Gusterland” pe dealul Guşteriţei, prin PMUD se propune lărgirea străzii Salcâmilor (actualul drum de pământ care duce spre Adăpostul Canin) în vederea realizării unor accese auto, velo și pietonal. Sunt prevăzute exproprieri pentru asigurarea unui profil transversal de categoria a III-a, la care se adaugă și spatiul necesar pistei de biciclete. A ajuns și la mine o listă de semnături ale oamenilor care se opun exproprierilor și lărgirii drumului spre parcul de distractie deoarece, spun ei, pentru acest lucru se vor tăia mulți arbori aflați de-a lungul drumului actual.

● Scurte

Bucureștiul are sute de spații părăsite aflate în patrimoniul Capitalei. Până acum au fost identificați 65.598,26 mp, ce reprezintă suprafața totală a 642 de spații libere, părăsite, insalubre, ce oferă o imagine degradantă pentru București. Șocant, nu alta! Detalii
La mai bine de doi ani de la consultarea publică a documentației urbanistice elaborată pentru ridicarea a două blocuri de zece nivele (3 subterane) lângă Parcul Sub Arini, Primăria Sibiu a publicat raportul consultării. Ca urmare a sutelor de sibieni care s-au manifestat în scris împotriva proiectului, Primăria cere redepunerea proiectului în comisia de specialitate. Detalii
Proiectul pentru construirea unei clădiri de birouri în centrul istoric al Sibiului, pe strada Xenopol, a fost blocat de consilierii locali. Proiectul a primit doar patru voturi „pentru” și trei abțineri, astfel că a fost respins. Detalii
[Am scris despre subiect în 📩Oʀᴀșᴜʟ #19]
Primăria Sibiu a scos la licitație un contract de proiectare pentru continuarea pistei de biciclete pe malurile Cibinului, în zona Ștrand și Podului.
Contractul de proiectare, faza studiu de fezabilitate, are valoarea de 310.000 lei și, din păcate, termenul pentru predarea proiectului este de doar 3 luni (!). Detalii [Am scris despre subiect în 📩Oʀᴀșᴜʟ #22]
Muncitorii care au început demolarea podului peste Cibin, de pe șoseaua Alba Iulia, au descoperit un mesaj scris de cei care au lucrat la ridicarea construcției în 1938. Detalii și poze
Preţul mediu pe metru pătrat al locuinţelor a urcat în România față de 2021. Cel mai mare salt s-a înregistrat în Sibiu, de aproape 20%, până la 1.271 euro/mp. Detalii
Economia Sibiului pare să traverseze o perioadă favorabilă, în special zona industrială și logistică bucurându-se de noi investiții. Turnul Sfatului a centralizat câteva dintre cele mai importante astfel de proiecte de dezvoltare, în urma consultării cu actori din piață și reprezentanți ai autorităților publice cu rol de avizare. Detalii

Orașul.