Orașul #24
Discover more from Orașul.
● Știați că…?
Ideea de a construi în Sibiul sfârşitului de secol XIX o baie populară, accesibilă tuturor, a aparţinut doctorului Carl Wolff, aceasta fiind finanțată de către Casa de Economii (Hermannstädter Allgemeinen Sparkassa). La vremea respectivă, nici un alt oraş din Austro-Ungaria de mărimea Sibiului nu dispunea de o asemenea instituţie, fiind și prima baie populară de pe actualul teritoriu al României.
Baia Populară din Sibiu (deschisă publicului în anul 1904) este o copie a Băii Müller din München, acestea fiind realizate de acelaşi arhitect - Karl Hocheder. Detalii
● Clădirile restaurate ale Primăriei
Sunt uimit când încă mai aud oameni (și politicieni) ce acuză Primăria Sibiu că nu investește suficient în clădiri de patrimoniu. Că Urbana își lasă proprietățile în paragină, este adevărat. Că prin Fondul Locativ sunt închiriate apartamente vai-mama-lor, și asta este adevărat. Dar, totuși, bugetul local a fost îndreptat în ultimii ani și spre reabilitarea unor clădiri-fanion ale Sibiului.
● Baia Populară Sibiu
Îți mai aduci aminte care a fost primul subiect despre care am scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ. #1?
Faptul că Baia Populară a fost prezentată atât la Bienala de Arhitectură a Uniunii Arhitecților din România cât și la Bienala de Arhitectură Transilvania (unde a și câștigat premiul juriului în secțiunea dedicată patrimoniului cultural) ne arată că ceva s-a făcut bine.
Interesant în acest proiect a fost jurnalul de șantier publicat în timp real pe site-ul Băii Populare Sibiu. Aruncă și tu un ochi (aici) peste pozele din timpul șantierului. Vei rămâne uimit de cum se poate schimba un loc dacă învestiția este făcută cu cap.
Lucrările de restaurare
Zilele trecute, fiind în zonă, am intrat la Baia Populară pentru a vedea cu ochii mei minunea. Și am rămas impresionat încă de la intrare deoarece ușile, casieria de lemn, scările istorice le-am văzut restaurate și puse în valoare alături de tehnologiile noi - programare online, acces pe bază de brățară digitală ș.a. Iar cântarul istoric produs de Balanța, recuperat, restaurat și expus în lobby-ul Băii Populare m-a convins să fac o vizită a întregului complex.
Ioana Dăncăneț, directoarea Băii Populare din Sibiu, m-a așteptat împreună cu colegul ei Cristian Mila să facem un tur complet, presărat cu multe informații din timpul lucrărilor de reabilitare. Pentru că acești oameni au fost implicați activ în tot procesul de reabilitare, iar pe lângă ei au fost în permanență pe șantier și instalatorul, electricianul și tâmplarul, angajați ai Băii Populare, pentru a verifica și superviza continuu lucrările. Practic, cu toții au locuit pe șantier timp de trei ani.
În urma vizitei, mi-au fost confirmate bănuielile și m-am bucurat să aflu că multe dintre elementele originale au fost păstrate și restaurate. Eu fiind absolvent (și) de conservare-restaurare, îmi dau seama cât de mult contează să se vadă patina timpului într-o astfel de bijuterie arhitecturală. Așa că, acolo unde vezi balustrade ce par puțin ruginite sau dacă mâna curentă din piatră este pe alocuri ciobită, înseamnă că s-a depus un efort pentru ca aceste elemente să nu fie aruncate și înlocuite cu altele noi, strălucitoare.
M-am bucurat să văd restaurată și cuva de piatră ce veghează asupra bazinului, dar și decorațiile de piatră de deasupra ei, descoperite în urma înlăturării vopselei vechi. De asemenea, balustradele și felinarele ce împrejmuiesc bazinul au fost și ele atent restaurate.
Vestiarele au fost păstrate și completate cu dulapuri de lemn foarte fain executate, cu acces pe baza brățării digitale pe care o primești la intrare. Trebuie să spun aici faptul că întreg complexul a fost gândit pentru a fi cât mai prietenos posibil persoanelor în scaun cu rotile. Astfel că există și dulapuri special adaptate pentru ei, așa cum și echipamentele din sala de sport pot fi folosite cu ușurință din scaunul cu rotile, prin înlăturarea părții mobile a aparatelor.
Facilități: sală de sport, masaj, saună
Sala de sport e dotată cu aparate ce folosesc o tehnologie de presiune a aerului cu ajutorul căreia îți setezi, de pe ecranul touch, greutatea pe care vrei să o ridici. Deci ele nu folosesc greutăți. Interesant este că toate exercițiile ce le faci pot fi înregistrate în timp real și păstrate în contul personal timp de doi ani, astfel încât să știi în permanență cât ai evoluat. Mai mult de atât, dacă ai un antrenor personal, acesta poate introduce în softul aparatelor programul indicat pentru tine, care îți va apărea pe ecran atunci când mergi să lucrezi.
După cei trei ani de șantier, clădirea nu doar că a fost refăcută total, dar și-a dublat și suprafața utilă (de la 2.800 mp la aprox. 5.550 mp) prin eficientizarea spațiilor și mansardarea clădirii. De exemplu, sala actuală de sport este amplasată în locul fostelor spații tehnice, având acum o suprafață triplă față de vechiul amplasament. Iar spațiile tehnice au fost realizate acolo unde înainte era pământ, săpându-se camere noi și extinzându-se subsolul. Terasa panoramică poate și ea să fie folosită de oamenii prezenți la bazin, ca o extindere a spațiilor de relaxare amenajate la etajul 1. Iar cu o legătură cu viitoarea terasă-restaurant ce se va amenaja în curtea interioară a complexului, locul poate fi foarte atractiv.
Baia Populara Sibiu face parte din Asociația SPA Romania, iar cei doi ce m-au însoțit în turul meu prin noua clădire restaurată au fost aleși vicepreședinte, respectiv secretar general a Asociației astfel că este de la sine înțeles de ce Baia Populară are o atenție sporită și spre oferirea unor astfel de servicii. Pe lângă piscina de 22 m lungime, Baia Populară are și trei tipuri de spa dar și trei camere de masaj.
Turnul de apă și baia populară
Fostul turn de apă a fost și el complet reabilitat și pregătit pentru vizitare. Aici ar merita amenajată o expoziție despre istoria complexului care să te ducă până la nivelul 6 al clădirii, acolo de unde poți vedea orașul de la înălțime.
Eu cunoșteam această clădire ca Baia Neptun, dar ea a revenit, în anul 2014, la numele original: Baia Populară Sibiu. Și nu degeaba - aici a fost refăcută și dată în folosință și zona de îngrijire corporală pentru persoanele care nu au posibilitatea deținerii unei băi acasă. Înainte de începerea lucrărilor de reabilitare și modernizare, pentru acest serviciu au venit la Baia Populară peste 1.500 de clienți.
Clădirea Băii Populare va deveni monument istoric
Cinci milioane de euro au costat lucrările de reabilitare, este adevărat, dar cei ce mă cunosc știu că sunt adeptul reabilitărilor totale ci nu a spoielilor ce nu aduc o schimbare reală unui spațiu. Mai bine lucrări mai scumpe dar care să aducă o îmbunătățire reală - exact ce s-a întâmplat și la Baia Populară, unde putem spune acum că este o poveste cu trecut și viitor, așa cum se promova clădirea la inaugurarea ce a avut loc în iulie 2021.
Zilele trecute, Baia Populară a primit confirmarea că dosarul depus la Ministerul Culturii a fost aprobat, astfel că în curând clădirea va deveni monument istoric. Acest lucru va asigura păstrarea elementelor istorice ale clădirii dar va oferi și șansa atragerii de fonduri destinate conservării monumentelor istorice.
● Turnurile (vizitabile) de pe str. Cetății
Turnurile de pe str. Cetății au fost redeschise publicului în plină pandemie, astfel că atunci când le-am vizitat erau puțin vizitate. În urma investiției de aproape 7 milioane de lei, turnurile au fost transformate în muzeu și pot fi vizitate zilnic. Merită vizitate măcar o dată și ori de câte ori ai priteni în vizită prin Sibiu.
● Internatul liceului Gheorghe Lazăr - str. Turismului
O altă clădire reabilitată exemplar de către Primăria Sibiu este cea de pe strada Turismului ce găzduiește acum Direcția Fiscală și Poliția Locală. Am fost zilele trecute prin ea și am descoperit câteva încăperi foarte frumos amenajate. Păcat, însă, de faptul că odată cu Covid-ul au apărut tot felul de anunțuri lipite peste tot pe jos, pe pereți, pe uși, fără pic de grijă la aspectul unei clădiri abia reabilitate.
● Clădirile Sibiului ce ar trebui demolate
Sfârșitul săptămânii trecute a venit cu o premieră pentru Sibiu: Primăria a vrut să demoleze o clădire construită ilegal. Acțiunea s-a desfășurat în prezența poliției, jandarmeriei și a buldozerelor și ar fi avut succes dacă nu s-ar fi mutat între timp o familie de rromi în casa ridicată parțial. Cazul e din 2021, atunci când polițiștii locali au sesizat că pe un teren aflat în domeniul public, a apărut fundația unei case. Cei vinovați au fost amendați și s-a dispus oprirea lucrărilor dar construcția a continuat să se ridice. Așa s-a ajuns acum ca Primăria să încerce să readucă terenul la starea inițială, lucru ce nu l-a mai făcut după ce femeile s-au pus în calea buldozerului.
Deși înțeleg că de această dată intervenția este ușurată pentru că terenul nu se află pe proprietate privată, mi-ar fi plăcut ca Primăria să fie la fel de hotărâtă și în alte cazuri de ilegalitate.
De exemplu, pe str. Bâlea, există o clădire ridicată cu șase nivele supraterane deși autorizaţia de construire, emisă în anul 2006, prevedea construcția unei pensiuni cu parter, un etaj şi mansardă. Investitorul, Vasile Bărbușiu, se baza în momentul construcției pe faptul că autoritățile locale puteau accepta intrarea în legalitate (lucru pe care l-a și cerut) dar jocurile i-au fost stricate de Ordonanța 7/2011 ce interzice, începând cu 1 ianuarie 2012, să mai fie legalizate clădirile construite fără autorizație. După ce Primăria a sesizat neregulile, judecătorii l-au condamnat penal pe proprietarul clădirii la doi ani de închisoare, în prima instanță (detalii), dar construcția este în continuare în picioare. Mai mult, acum este și locuită. Conform imaginilor Google Streetview, după anul 2014 investițiile au continuat, amenajându-se aici parcările, iar primele etaje au perdele și flori în geam.
Un caz ce miroase a ilegalitate avem și pe Calea Poplăcii, unde un schelet de beton a fost ridicat triumfător, făcând umbră caselor din jur. Se găsește aici.
● Scurte
Revista igloo dedică următoarea apariție designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, printr-un număr special care documentează discursul comunității creative ucrainene prin proiecte recente de arhitectură, design interior, design de obiect sau industrial. Un număr special al revistei are nevoie de o copertă la fel de specială astfel că a fost lansat un concurs de grafică/ ilustrație pentru coperta igloo #208. Termenul limită până la care poți trimite propunerea ta: 22 mai. Detalii
Un angajator a pus săptămâna trecută un anunț pe Facebook prin care caută muncitori necalificați în construcții (salahori pentru curățenie, demolări și mutat materiale) pentru șantiere industriale la Cluj și Sibiu. Salariul de 3000 de lei net plus cazarea gratuită a supărat câțiva oameni: "Ba sa moara bunica 3000 de lei pai cine lucra cu 130 de lei la zi bosss", "Luați milioane de euro și dați 3000 mi de lei". Anunțul aici.
Zeci de români care își doreau o casă au fost păcăliți de un așa zis constructor de case de lemn din Hunedoara. După ce le-a încasat banii pentru avans, bărbatul nu și-a onorat contractele, lăsându-i fără case. Păgubiții spun că ar fi vorba de zeci de mii de euro și că, de fapt, constructorul ar fi mers pe o schemă piramidală în care lua banii de la unii și-i dădea la alții. Detalii
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii de săptămâna trecută (de aici): Baia Populară Sibiu