Orașul #23
Discover more from Orașul.
● Știați că…?
Primăria Municipiului Sibiu publicat un Ghid privind protecția, conservarea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi din Municipiul Sibiu (găsești Ghidul aici iar Regulamentul spațiilor verzi aici).
Ghidul a fost gândit în special pentru a-i ajuta pe locatarii de la blocuri, ce intervin de multe ori pe spațiile verzi din jurul scării lor. După cum știm, în ultimii ani au fost modernizate cartierele Hipodrom I, Vasile Aaron și Turnișor, iar acum sunt în reamenajare Ștrand, Hipodrom II și Terezian.
Văd în cartierul Ștrand cum oamenii trebuie să își regândească de la zero spațiile verzi din jurul blocurilor, astfel că Ghidul și Regulamentul spațiilor verzi sunt binevenite. În plus, Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) împreună cu KeepCalling vor oferi celor interesați kituri de echipamente și ustensile pentru îngrijirea spațiilor verzi. Astfel încurajăm și susținem întreținerea corectă a spațiilor verzi din Sibiu.
Dar mai multe, anunțăm săptămâna viitoare.
● Parcul Sub Arini
Am scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ. #18 despre istoria, prezentul și viitorul Parcului Sub Arini din Sibiu. Reacțiile au fost diverse, iar unii dintre locuitori categorici.
Pentru că istoria ne obligă (Societatea pentru Înfrumusețarea Orașului având un rol important în dezvoltarea parcului și plantarea lui), am organizat o dezbatere profesională, cu participarea aparatului de conducere a Primăriei Municipiului Sibiu, a proiectantului angajat pentru a gândi reamenajarea parcului, președintelui Ordinului Arhitecților din România (OAR), președintelui OAR filiala Sibiu-Vâlcea, precum și profesori universitari, arhitecți, urbaniști, botaniști, specialiști în amenajarea spațiilor verzi.
Întreaga dezbatere o poți vedea în video-ul de mai jos, în care este prezentat în întregime proiectul și toate intervențiile ce sunt propuse a fi realizate în Parcul Sub Arini, inclusiv cele cu privire la viitoarele plantări:
Ce spun arhitecții și urbaniștii?
Concluzia principală a arhitecților și urbaniștilor a fost aceea că proiectului îi lipsește un concept bine definit, care să susțină noile atracții incluse prin proiect. Acest concept ar putea fi conturat după ce se va analiza modul în care parcul este folosit dar și după analizarea vecinătăților și activităților desfășurate în jur, care și ele influențează interiorul parcului. Investițiile majore ce se fac în parc și lângă parc (ca de exemplu stadionul, cartierul de la Arsenal, restaurantul Bolta Rece) pot schimba fluxurile de oameni, traficul și accesibilitatea în parc.
“Ne lipsește un concept și din această cauză nu știm cui e destinat să se adreseze parcul. Am văzut elemente punctuale în proiect. Toate pot să existe sau toate pot să dispară dar nu avem acele argumente care să ne convingă de faptul că soluția care se propune are o logică și putem să ne aliniem și să o susținem. Dacă le analizăm punctual, pentru toate avem argumente și pro și contra.” - Andreea Tănase, arhitect specialist în regenerare urbană.
Ce spun botaniștii?
Botaniștii au atras atenția asupra faptului că, deși parcul se numește Sub Arini, nu mai există deloc arini în partea de sus a parcului. Nu mai puțin de 197 de arini au dispărut în ultimii 25 de ani, acest lucru având legătură în special cu secarea pârâiașului ce trecea în trecut aproape de Bdul Victoriei, arinii fiind iubitori de apă.
Prin proiect prezentat se propune realizarea unui sistem de irigații ce ar trebui să acopere o suprafață verde de peste 44.500 de mp dar AIOS a cerut și găsirea unor soluții de a readuce apa pe canalul în cauză.
“Astăzi ne dorim ceva mai mult de la parc, mai mult decât s-a făcut în ultimii 30 de ani, vrem ceva gândit coerent. Sigur că se naște întrebarea ce ne dorim de fapt? Care este caracterul parcului? Consider că este important să se păstreze caracterul semi-natural al parcului.” a subliniat asist. univ. dr. Crăciunaş Mihai-Tudor, din cadrul Facultății de Științe, catedra de Biologie, Ecologie și Protecția Mediului a ULBS care a adăugat faptul că
“Animalele pe care le vedem sunt aici pentru că sunt adaptate la mediul în care trăiesc, au sursă de hrană în plantele ce le găsesc în parc. Odată ce modificăm acest lucru, scade biodiversitatea, de fapt. Numărul de specii și de exemplare trebuie gândit foarte bine. Mai bine să avem mai puțini arbori și mai sănătoși decât foarte mulți care să creeze un fel de desiș care, desigur, nici ca aspect nu arată extraordinar. Consider că este important să se păstreze caracterul semi-natural al parcului.”
Ce spune Primăria?
Primăria a dat asigurări că în parcul Sub Arini nu vor fi tăieri de spații verzi ci se vor îndepărta doar un număr de până în 30 de arbori, cu toții uscați. Spațiile verzi nu se vor modifica, singurele intervenții vor fi pe aleile existente. În parcul Sub Arini vor fi doar aproximativ 9,7% construcții adică alei, piste de biciclete podulețe, scări, restul fiind păstrat spațiu verde. Intervențiile cu asfalt se vor face doar pe actualele alei, iar restul aleilor vor fi cu beton permeabil, pietriș, nisip, lemn și scoarță. “Cu siguranță arborii ce vor trebui să fie tăiați vor fi determinați prin analiză, prin cercetări, prin colaborările ce le avem cu specialiști în domeniu, arboriști certificați, profesori universitari. Așa vom abora problema parcului Sub Arini” a asigurat Astrid Fodor încă de la începutul întâlnirii.
“Cu toții suntem conștienți de valoarea acestui parc datorită caracterului său unic pe care noi nu vrem să îl distrugem. Trebuie să găsim elemente care să pună mai bine în valoare Parcul Sub Arini și care să îi îmbunătățească și funcționalitatea dar, nu în ultimul rând. Nu înseamnă că toate propunerile din acest proiect trebuie și realizate dar este baza de la care pornim în discuții. De asta este absolut necesară această dezbatere și cred că vor mai urma și altele” - Astrid Fodor, Primar al Municipiului Sibiu.
Discuțiile au durat trei ore și subiectele au fost diverse. Transcrierea principalelor idei am publicat-o pe site-ul AIOS, aici: www.aios.ro/SubArini
● Cele mai scumpe apartamente din Sibiu
Ne tot mirăm de prețurile apartamentelor din alte orașe dar și la Sibiu un apartament de două camere cu o singură cameră, de doar 42,90 mp 53 mp, costă acum (ține-te bine!) 150.000 de euro.
Repet, 53mp 42,90 mp = 150.000 euro.
Cel mai scump apartament din blocul despre care vorbesc este scos la vânzare la 245.000 euro și are 100 mp. E compus din două dormitoare (dintre care unul de doar 12 mp), două băi (ambele micuțe astfel încât nu intră și vană), plus living împreună cu dining și bucătăria, toate într-un spațiu deschis. Apartamentul nu este la penthouse ci la etajul 2 din 4 și are trei balcoane (aici).
Pentru cei 245.000 euro, apartamentul se predă la stadiul de alb - adică cu ușă de intrare în apartament (nu are și ușile interioare), iar pereții sunt tencuiți și zugrăviți cu alb. Nu există alte finisaje (parchet, gresie, faianță etc). Are, ce este drept, încălzire în pardoseală, sisteme electrice smart, jaluzele acționate electric cu senzori de luminozitate și reglarea temperaturii din casă pe sistem smart, inclusiv prin aplicație de mobil.
Mai are parcare subterană, spațiu pentru depozitare biciclete, boxe individuale în pivniță și buncăr.
Este vorba de Ansamblul Urban 42 ce se află în construcție în spatele hipermarketului Kaufland din Ștrand, deci cu acces dinspre str. Alpinismului și str. Lânii, nici măcar cu o legătură directă spre râul Cibin (amplasamentul este aici).
Cel mai ieftin apartament de la Urban 42 este unul cu o singură cameră, nici măcar cu dormitor separat un singur dormitor (două camere) [greșeala a survenit din cauza faptului că în anunțurile de vânzare sunt amintite două camere dar planurile arată că, de fapt, este una singura - livingul] și costă 101.000 euro, având doar 42,90 mp (aici). Calculând și costurile de terminare a apartamentului (finisaje, mobilier, echipamente), putem spune ușor că o garsonieră în Sibiu costă acum 150.000 euro.
● Scurte
Noi norme urbanistice în Șelimbăr: Dezvoltatorii imobiliari sunt obligați să facă mai multe locuri de parcare și să lase mai mult spațiu între blocuri. Detalii
De unde vine pasiunea românilor pentru garduri și ce am câștiga dacă am renunța la ele măcar pe spațiile publice. Asociația Străzi pentru oameni a făcut un exercițiu, cum ar putea arăta spațiul din fața Ateneului Român din București. Detalii
O clădire de patrimoniu din Galați a primit Marca patrimoniului european, o distincție oferită de Comisia Europeană. Doar 60 de situri istorice din întreaga Europă au această titulatură. Detalii
● Unde în Sibiu?
Orașul #23
Foarte utile informațiile și foarte bine puse în pagină. Ceea ce propune AIOS pentru asistarea proprietarilor în întreținerea spațiilor verzi este lăudabil. Felicitări!