● Știați că…?
Vineri a fost Ziua Pământului. International Mother Earth Day este sărbătorită în fiecare an în 22 aprilie, fiind o zi recunoscută de Organizația Națiunilor Unite (ONU) din anul 2009.
Prima sărbătoare Ziua Pământului a fost inițiată în 1970 de către senatorul american Gaylord Nelson, cu scopul de a atrage atenția clasei politice față de dezinteresul pe care îl arăta mediului înconjurător. Data a fost aleasă special pentru a atrage studenții la manifestație, fiind înainte de vacanța universitară. Cei peste 20 de milioane de participanți (mai mulți ca întraga populație a României) au convins politicienii americani să voteze mai multe legi precum Legea privind aerul curat, Legea speciilor pe cale de dispariție, Legea pentru îmbunătățirea calității apei ș.a.
În luna aprilie a acestui an, Ministerul Mediului din România a început o campanie de strângere a deșeurilor de pe câmpuri și râuri, cu scopul declarat de a schimba percepția și atitudinea insituțiilor, a factorilor de răspundere și a cetățenilor din comunitățile în care are loc campania, încurajând totodată administrațiile locale să se înscrie în program. În acest sens, Ministerul decontează unele din acțiunile realizate pentru strângerea gunoaielor, având un buget de 27 de milioane de lei pentru asta (detalii).
În urma acțiunii Direcției Silvice Sibiu, prin ocoalele silvice Arpaș și Avrig, s-au strâns 1900 kg de gunoaie din Porumbacu de Jos și Transfăgărășan;
Tot la Porumbacu de Jos, peste 5 mii de kg de deșeuri abandonate au fost strânse de elevi, alături Garda de Mediu Sibiu;
La Școală Gimnazialǎ Șeica Micǎ, Garda de Mediu a avut “dialoguri verzi” cu elevii interesați de mediu.
În România există trei instituţii care se ocupă de protecţia mediului: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi Garda Naţională de Mediu (GNM). ANPM are în subordinea sa 42 de agenţii judeţene şi circa 1.900 de salariaţi, iar Garda de Mediu este o instituţie cu peste 900 de angajaţi (detalii).
Toate cele trei instituţii se ocupă cu protecţia mediului, dar funcţionează independent una de alta, iar comunicarea dintre ele este aproape inexistentă.
Agenția pentru Protecția Mediului din Sibiu a fost absentă în spațiul public în această perioadă, neavând nici măcar o postare pe Facebook care să anunțe Ziua Pământului.
Râul Cibin - cum arată viitorul?
● Sistem de colectare a deșeurilor de pe râul Cibin
La începutul anului 2021, împreună cu colegii din Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS), am început documentarea cu privire la sistemele de colectare a deșeurilor din râuri și pârâuri, găsind mai multe sisteme pretabile pentru a fi implementate inclusiv pe râul Cibin (detalii aici).
În paralel, Primăria Sibiu a propus o Hotărâre de Consiliu Local privind amenajarea unui astfel de sistem pe râul Cibin. Inițiativa a fost votată în urmă cu un an, de Ziua Pământului, după care Primăria a trimis o solicitare Administrației Naționale „Apele Române” în vederea semnării unui protocolul de utilizare a râului Cibin pentru amplasarea sistemului.
Solicitare rămasă fără răspuns aproape un an de zile, proiectul fiind efectiv blocat la Administrația Bazinală de Apă Olt. Abia în luna martie 2022, protocolul a fost semnat și Primăria a putut înainta cu procedura de încredințare a contractului de proiectare.
La un an de la votarea acestui proiect, râul Cibin arată în continuare așa:
● Promenada / pista de biciclete de pe malurile Cibinului
Un proiect ce îmi dă emoții este construcția promenadei pe malurile Cibinului, devenită între timp o simplă pistă de biciclete ce tranzitează orașul dintr-un capăt în celălalt, pe malurile râului Cibin. Proiectul îmi dă emoții nu doar prin faptul că sunt aproape sigur că va afecta rădăcinile sălciilor (ceea ce va duce în timp la dispariția multora dintre ele) dar mai ales pentru că este o amenajare ireversibilă, ce nu mai poate fi regândită pe viitor, dat fiind cantitatea de beton turnat în pământ (vorbim, totuși, de 4.049 de mc. de beton).
Aș fi vrut să văd aici o adevărată promenadă pe care sibienii și turiștii să se plimbe, aș fi vrut să văd realizată în zona Pieței Cibin o piațetă publică care să atragă lumea, extinsă spre râul Cibin ca loc de relaxare, aș fi vrut să văd mai multă grijă la relația promenadei/ pistei de biciclete cu râul și cadrul natural. În schimb, primele lucrări de construcție a pistei de biciclete îmi dă fiori, văzând cât de invazivă este intervenția.
Cum arată șantierul pistei de biciclete de pe malurile Cibinului?
Vorbim de singurele porțiuni de pe traseul pistei de biciclete unde ea este construită în partea de sus a malului râului Cibin. În zona cu orașul, pista de biciclete va fi construită în partea de jos a malului, foarte aproape de nivelul apei și în unele porțiuni chiar sub nivelul apei.
În filmarea ce am făcut-o zilele trecute vezi porțiunea de la pârâul Rossbach până la autostradă, unde, conform proiectului, se introduc în pământ niște elemente de metal (palplanșe) lungi de șase metri, ce au rolul de a sprijini pământul.
Toată lucrarea modifică vizibil conformația terenului și chiar și albia râului. Iau exemplu doar această porțiune, din zona str. Viitorului la intersecția cu str. Vadului (vezi aici cum arăta zona).
Spații pentru pietoni
Traseul de pe malul Cibinului este prevăzut exclusiv pentru biciclete, petonii pot accesa viitoarele amenajări doar în zone scurte, punctuale, în general pe deck-uri și balcoane construite ca spații de odihnă, cu vederea spre râu.
În zona podului de pe Șos. Alba Iulia se va crea o mică piațetă pavată, prevăzută cu trepte pentru a putea ajunge de la nivelul șoselei spre pista de biciclete.
Și podul circular din zona pârâului Rossbach are prevăzută o alee pietonală, pe lângă pista de biciclete. Este adevărat că în capetele podului nu există continuarea trotuarului deci cel mai probabil pista de biciclete va fi motiv de conflict între bicicliști și pietonii ce vor merge la cumpărături la Lidl-ul din apropiere.
În zona Pieței Cibin pare că nu se vor crea spații de relaxare pentru pietoni. Aici, pista de biciclete urcă la nivelul străzii și își continuă traseul pe lângă trotuarul actual dar nu sunt prevăzute alte amenajări.
Ce mai prevede proiectul?
Pe lângă construcția pistei de biciclete, proiectul de față prevede și alte lucrări cum ar fi modernizarea sistemului de iluminat pe aleile actuale dinspre șosea (pista de biciclete nu va avea deloc prevăzut iluminat în partea de jos a malului), mobilare cu bănci, amplasarea de rasteluri pentru biciclete și panouri informative de-a lungul traseului.
Prin proiect, sunt prevăzute 65 de bănci de diferite tipuri: 3 smart (cu șezutul realizat din panouri solare), 33 în formă de cub, realizate din beton ori beton reciclat, alte 4 bănci vor imita forma unor pietre supradimensionate (realizate tot din beton) și vor mai fi 25 de bănci din plasă de oțel umplută cu pietre. Proiectul nu spune unde vor fi amplasate aceste bănci dar cel mai probabil ele vor apărea pe aleea existentă lângă șosea deoarece de-a lungul pistei de biciclete nu este spațiu pentru locuri de odihnă.
Puncte de întrebare
Sunt și câteva probleme de funcționalitate pentru care pare că nimeni nu s-a chinuit să găsească rezolvare. Și sigur s-ar fi putut găsi soluții.
Cum ar fi legătura din zona podului de pe str. Rusciorului: ca biciclist, te blochezi într-o trecere de pietoni ce nu mai are nici ea legătură cu trotuarul de peste stradă. Practic, trebuie să cobori de pe bicicletă, să treci strada pe trecerea de pietoni, apoi să intri în trafic sperând că scapi nevătămat prin sensul giratoriu după care să îți continui pedalatul pe pista de biciclete de pe malul opus. Total ilogic.
Cât costă și cine a proiectat așa-zisa promenadă?
Despre o promenadă pe malurile Cibinului se vorbește de cel puțin 15 ani. A fost chiar și temă de proiect la Școli de Vară de arhitectură dar întotdeauna a fost un subiect dificil. Tocmai de asta cred că merita să fie un proiect mult mai complex și atent gândit.
Proiectul tehnic și celelalte documentații necesare pentru această lucrare au fost realizate de FIP Consulting SRL (București) și subcontractorii săi. Proiectarea a costa 657.013 lei, adică jumătate din bugetul alocat de Primărie (1,2 milioane lei). Proiectanții au avut la dispoziție doar trei luni (!!) pentru a livra toate documentațiile necesare. Detalii
Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România a avertizat zilele trecute, în cadrul evenimentului ”Ape pentru comunități durabile”, că a eșuat în a convinge administrația locală sibiană să organizeze un concurs de soluții pentru amenajarea malurilor râului Cibin, el fiind originar din Sibiu și cunoscând importanța Cibinului pentru oraș. Detalii
“Din păcate, proiectul a fost făcut de ingineri de drumuri, care au făcut ceea ce știu ei să facă: să reazeme pământul cu pereți de beton și să proiecteze straturile de suport pentru pista de biciclete din pavaj, asfalt și să pună o balustradă de metal ca să nu cadă lumea în râu cu bicicleta. Cam ăsta este proiectul. Din păcate, asta se întâmplă atunci când (chiar dacă există bani, chiar dacă există intenție, chiar dacă există o reușită de a atrage fonduri) dacă nu sunt implicați specialiștii, calitatea, din păcate, lipsește cu desăvârșire. Cea mai mare nenorocire mi se pare că aceste lucruri nu se pot demonta peste doi ani, când ne vom da seama de gravitatea situației.”
Alexandru Găvozdea, președinte OAR
Contractul de construcție a fost semnat pentru 34,73 milioane de lei cu tot cu TVA, având ca termen de finalizare luna februarie 2023. Licitația a fost câștigată de firma CON-A din Sibiu, urmărind principiul prețului cel mai mic ofertat. Valoarea reprezintă doar aprox. 68% din bugetul alocat inițial de către Primăria Sibiu. Detalii
Majoritatea banilor vin din fonduri europene.
● Scurte
Camera de Comerț Sibiu vrea să cumpere Casa Alfred de pe strada Constituției, despre care am scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ. #20 ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri… părăsite. Consiliul de Administrație a Camerei de Comerț a decis cumpărarea clădirii cu două milioane de euro, iar pentru renovări se vor începe demersurile pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile. Detalii
Cum vor arăta orașele noastre în 2050 și cum putem contribui ca lucrurile să meargă bine? La această întrebare încearcă să răspundă cei 11 experți-autori, în cartea Orașul românesc 4.0 ce va fi lansată în 6 mai. Informațiile din carte au fost structurate pe opt capitole: Viziune, Principii de dezvoltare, Implementarea conceptului de oraș inovativ, Jurnalul devenirii, Orașul pentru copii, Orașul pentru nomazii digitali, Orașul 4.0, Conceptele pentru viitor. Detalii
Proiectul ArkDE Street Moves este un concept suedez de planificare urbană a orașului ce a luat amploare în Suedia. Acesta a început ca un experiment în timpul pandemiei și are la bază crearea unor spații publice multifuncționle, care sunt accesibile oricărui locuitor la o distanță minimă parcursă de 15 minute (mers pe jos/ cu bicicleta).
Despre astfel de dezvoltări urbane am mai scris în 📩Oʀᴀșᴜʟ. #4: H1 Project, orașul de 10 minute (Seul); The 15-Minute City Project (Paris) și Superblocks (Barcelona).
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii de săptămâna trecută (de aici): str. Xenopol nr. 36