● Știați că…?
Poți răspunde penal pentru orice lucrare o faci unei clădiri istorice, dacă nu ai autorizație de construcție. Ca proprietar într-o clădire monument istoric, trebuie să știi că nu poți zugrăvi, nu poți schimba pardoseala, nu poți recompartimenta și în nici un caz nu poți schimba poarta sau geamurile de lemn cu unele de tip termopan, fără a avea avizul Direcției de Cultură.
Pentru orice intervenție de acest fel, se poate deschide un dosar de urmărire penală, putându-se ajunge chiar și la închisoare în cazul în care intervențiile sunt ireversibile și aduc daune patrimoniului național.
Vestea bună este că pentru renovarea fațadei clădirii aflată în Centrul Istoric sau pentru înlocuirea/ schimbarea țiglei, nu trebuie să mai parcurgi tot procesul de autorizare ce durează foarte mult și costă pe măsură. Legea 193/2019 a modificat art. 11 alin. (4) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, astfel că, atâta timp cât se păstreaza culoarea, materialul și nu sunt afectate decorațiile, lucrările de reabilitare ale fațadelor și învelitorii pot fi făcute fără autorizație de construcție dar obligatoriu cu notificarea prealabilă a Primăriei Municipiului Sibiu și a Direcției de Cultură și pe baza acordului scris primit de la acestea.
Dacă se depășește termenul legal de 30 de zile în care cele două instituții sunt obligate să ofere răspuns, se consideră că lucrările notificate beneficiază de acord tacit.
● Se mai poate construi în Centrul Istoric?
Se readuce în discuție posibilitatea de a ridica noi clădiri în Centrul Istoric al Sibiului, odată cu trecerea prin Comisia de Urbanism a unei propuneri de a mobila singurul teren rămas gol în mica piațetă din spatele hotelului Împăratul Romanilor.
Aflat pe str. Xenopol, terenul a fost motiv de proiectare de mai multe ori până acum, rămânând de fiecare dată un subiect deschis, neobținându-se niciodată autorizația de construcție. Dar de fiecare dată s-a trecut prin diverse comisii și s-a obținut inclusiv avizul (decisiv) de la Minsterul Culturii. Exact ca în cazul actualului proiect prin care s-a realizat Planul Urbanistic Zonal pentru susținerea construcției unei clădiri de birouri. Și pentru care se cere acum votul consilierilor locali.
● Cazul Xenopol
Pentru început, trebuie înțeles contextul: un investitor privat a cumpărat un teren de 330 mp (aflat aici), liber de construcții, pe care are de gând să ridice o clădire nouă. Pentru asta, a început procedurile legale și a întocmit în ultimii 3,5 ani un Plan Urbanistic Zonal ce studiază aproape 30.000 mp, adică tot țesutul urban de pe străzile Xenopol, Mitropoliei și Tribunei. Acest studiu realizat de către arhitecți, împreună cu studiul istoric și cel arheologic trebuia să ofere suficiente date care să susțină (sau nu) construirea a noi clădiri în zonă.
Arhitecții ce au realizat PUZ-ul sunt arh. Alexandru Găvozdea (actualul președinte al Ordinului Arhitecților din România) și arh. Andreea Tănase (cea care a lucrat la Ghidul de Dezvoltare al Municipiului Sibiu 2014 -2024). Ambii sunt și autorii PUZ-ului realizat pentru viitorul Spital Județean, fiind specialiști în regenerare urbană.
Ce prevede proiectul?
PUZ-ul nu oferă detalii cu privire la cum va arăta concret viitoarea clădire ci reglementează doar volumetria, înălțimile și utilitatea ei, în relația cu clădirile învecinate.
Planurile sunt pentru a construi o clădire nouă, lipită de calcanul celei aflate la numărul 18, și va avea șase niveluri - unul la subsol (cu spații tehnice și parcări spre care se va ajunge cu un lift pentru automobile), un parter comercial (conform cerințelor Regulamentului de Urbanism), etajul 1 prevăzut cu birouri și alte trei etaje de locuire + mansardă. Se promite un procent de 60% pentru apartamente de locuit.
Mansarda va fi cu un nivel mai înaltă decât clădirea de lângă, pentru a fi cap de perspectivă din piațeta în capătul căreia se propune clădirea. Construcția propusă este prevăzută a fi realizată în trepte, reducându-și înălțimea pe măsură ce se extinde spre fundul curții, probabil pentru a nu fura din lumina ce întră în curtea interioare a imobilului vecin.
Alte perspective: piațetă pietonală și culoar verde până la catedrală
În weekend am discutat puțin cu vecinii ce sunt speriați de ideea unei noi construcții. A scris Turnul Sfatului despre asta, la momentul consultării populației - articolul aici.
Ei au făcut, însă, o propunere interesantă: culoar verde care să lege piațeta Xenopol (actuala parcare) de catedrala orotodoxă. Trecem peste faptul că acest culoar ar avea imaginea unor dosuri de clădiri - în definitiv, și str. Xenopol a apărut exact la fel, trecând prin spatele parcelelor existente atunci pe str. Mitropoliei și str. N. Bălcescu.
Dar imaginează-ți că ajungi în piațeta pietonală Xenopol și vrei să mergi spre catedrală. Treci cu vederea toate construcțiile parazitare de pe fațadele clădirilor din dreapta (ele se pot demola) dar ce ne facem cu giganticele calcane de pe partea strângă a culoarului verde? Singura variantă de a le schimba fața este tocmai aprobarea unor construcții ce să le acopere. Și ajungem la aceeși soluție contestată acum.
Din păcate, devine imposibil de imaginat un astfel de proiect atunci când îți dai seama că ar trebui să fie expropriați 35 de proprietari privați ale căror grădini ar trebui trecute în domeniul public. Astfel de proiecte pot fi realizate doar cu implicarea Primăriei și realizarea unor strategii clare pe termen lung, adică prin realizarea unui PUZ asumat de către Primărie, singura ce are (ar trebui să aibă, cel puțin) interesul de a realiza spații publice pentru cetățeni.
Viitor
Așa cum spuneam, proiectul PUZ este în faza finală de aprobare. Până acum s-au obținut toate avizele necesare, inclusiv avizul Ministerului Culturii în urma analizării proiectului de către Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI) - Secțiunea de Urbanism și Zone Protejate (SUZP), avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (CTATU) din cadrul Primăriei Sibiu, avizul arhitectului șef al Consiliului Județean și altele. Proiectul a trecut și prin faza de consultare publică la sfârșitul anului 2020 așa că ultimul pas rămas este votul consilierilor locali, legea cerând ca toate PUZ-urile să fie aprobate prin Consiliul Local, înainte de a se începe proiectarea de arhitectură.
Odată aprobat acest PUZCP, nu înseamnă că mâine se va începe șantierul. Aceasta este doar o fază preliminară proiectului de arhitectură ce va trebui să definească aspectul clădirii, proiect ce va trebui la rândul său să obțină avizele necesare și autorizația de construcție.
O părere personală? Proiectul PUZ-ului pentru construcția nouă pe str. Xenopol se va vota. Nu zic că nu vor fi făcute valuri, cu siguranță consilierii USR se vor împotrivi și probabil cei PNL se vor abține într-o primă fază. Dar discutată de 2 ori prin ședința de consiliu local, hotărârea va trece cu majoritate de voturi astfel că se va deschide o “cutie a Pandorei”. Dar, la fel ca în mitologia greacă, trebuie să știm că acolo, pe fundul cutiei, există și speranța deci lucrurile trebuie tratate profesionist tocmai pentru a controla aspectul viitoarelor clădiri ce vor apărea în Centrul Istoric.
● Cu ce ne influențează pe noi?
De ce spun că se va deschide “cutia Pandorei”? Pentru că, odată aprobat proiectul PUZ-ului propus pe str. Xenopol, se deschide posibilitatea edificării unei construcții noi în zona centrală a orașului, lucru de neconceput până acum. Teoretic, odată cu aprobarea PUZ-ului respectiv nu se schimbă nimic deoarece legea nu împiedica nici până acum să se construiască în Centrul Istoric. Au mai fost suficiente încercări stopate, însă, după ani de piedici și bani privați îngropați în proiecte. Dar dacă va fi să vedem aici buldozere peste câțiva ani, cu siguranță vor avea și alții curajul să înceapă demersurile pentru a construi. Și știu cel puțin un teren tocmai bun pentru o clădire nouă.
● De ce am ajuns aici?
Problema cea mare este lipsa unui Plan Urbanistic Zonal asumat de către Primăria Sibiu pentru tot Centrul Istoric. Obligativitatea legală pentru realizarea PUZ-ului revine Primăriei Sibiu care, însă, a preferat să nu își asume noi reglementări preferând în schimb să blocheze orice investiție în Centrul Istoric.
Și nu ar fi o problemă dacă Primăria ar decide blocarea oricăror investiții dar, prin lipsa PUZ-ului, investitorii privați preiau această sarcină, încercând, evident, să obțină maximul posibil pe fiecare teren în parte.
Primăria ar trebui să își asume rolul de administrator public și să gândească o strategie de dezvoltare atât pentru Centrul Istoric dar și pentru alte zone precum Câmpșor, Calea Șurii Mici și altele asemenea. Altfel riscăm să apară și în Sibiu cartiere de tipul Calea Cisnădiei, în care fiecare investitor își face propriul PUZ care urmărește propriul interes și deloc interesul public, iar Primăria nu va avea cum să îi împiedice pentru ca cerințele birocratice vor fi bifate.
● Cum arată clădirile noi din Centre Istorice?
Trebuie știut faptul că un pricipiu important al restaurării este acela că orice intervenție asupra unui bun istoric trebuie exprimată sincer, astfel încât să se înțeleagă ușor perioada de intervenție. La fel și în cazul clădirilor - cel puțin teoretic, arhitectura ar trebui să fie de factură contemporană, nicidecum să imite aspectul clădirilor din jur, istorice. În susținerea acestei afirmații stau și cerințele din Regulamentul de Urbanism (din alte zone ale Sibiului, este drept) prin care se interzice realizarea de pastișe arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice. Chiar dacă acest lucru nu este reglementat în Centrul Istoric, trebuie să fim conștienți de faptul că aspectul clădirilor noi ce vor apărea aici poate conține sticlă, metal sau alte materiale specifice clădirilor contemporane.
Ca exemplu este chiar clădirea propusă pe același teren despre care am discutat mai sus, pentru care s-a obținut în urmă cu câțiva ani avizul Ministerului Culturii, și care prevedea o fațadă placată cu plăci ceramice cărămizii, astfel încât să amintească de vechile ziduri de fortificaţie (detalii aici).
De asemenea, aruncând un ochi spre Vestul Europei sau chiar spre București, putem observa ușor că toate clădirile noi ies în evidență prin arhitectura contemporană, chiar dacă ele sunt construite în Centre Istorice.
Iată cum arată la București sediul Uniunii Arhitecților - o clădire de sticlă înaltă de 28 de metri, ce păstrează două fațade ale vechii clădiri construită la sfârșitul secolului XIX, singurele ce au mai rămas în picioare după revoluția din 1989.
Sau cum arată hotelul Marriott, aflat la doar 350 m. de Arcul de Triumf și care a luat locul vechiului Théâtre de l'Empire, deschis în 1894 pe bulevardul Wagram din Paris. După o exlozie accidentală în anul 2005, arhitectul Christian de Portzamparc a regândit clădirea având fațada în valuri de sticlă. (detalii aici).
Ori clădirea de pe cunoscutul Champs Elysées, de la numărul 42, unde a fost reconstruit în anul 2005 showroom-ul Citroën. Întreg conceptul pleacă de la forma unei mașini, neavând fațade și acoperiș realizate din materiale diferite ci doar o linie continuă de sticlă ce merge dinspre bulevard, în partea de sus a clădirii apoi curge spre curtea interioară, imitând forma unui automobil. Pe fațada clădirii apare sigla Citroën, “sculptată” în sticlă (detalii aici).
Dar zic să nu vă sperii cu exemple din alte părți deoarece conservatorismul sibian și-a spus întotdeauna cuvântul și orice încercare de intervenție în Centrul Istoric Sibiu a fost domolită până la abolirea totală a creației. Vedem acest lucru și la singura clădire construită în ultimii 30 de ani pe un teren liber de construcții: sala de sport din curtea Liceului de Artă - o pastișă ce imită fațadele unor clădiri istorice, astfel încât să pară de-a locului.
Update: Trebuie să aduc o rectificare - clădirea sălii de sport din curtea Liceului de Artă nu este singura construcție nouă din Centrul Istoric al orașului Sibiu.
Mai sunt două clădiri ce au un aspect potrivit perioadei în care au fost ridicate: corpul B al Bibliotecii Județene ASTRA (inaugurată în 2007) și extinderea Consiliului Județean (inaugurată în 2011). Astfel că avem și clădiri autorizate în Centrul Istoric ce au fațade metalice și de sticlă.
● Scurte
Teatrul privat Grivița 53 riscă să piardă finanțarea de 2 milioane de euro din cauza lipsei autorizației de construcție a noi clădiri (moderne) ce înglobează un imobil declarat monument istoric. Primăria București nu vrea să acorde autorizația de construcție, chiar dacă au fost obținute toate avizele necesare viitoarei construcții. Detalii
Depoul mocăniței va fi reabilitat, Asociația Prietenii Mocăniței caută voluntari. Deși este unul dintre monumentele istorice ale orașului Sibiu, acesta a fost vandalizat de-a lungul anilor atât de localnici cât și de chiriașii ocazionali sau de „investitori strategici”. Detalii
Ghiuleaua blocată în zidul Bisericii Ursulinelor: Cât este mit turistic, cât este adevăr și care este legătura cu Castelul de la Hunedoara? Detalii
Pățania unui român care a cumpărat cu 30.000 de euro apartament lângă Bucureşti: "Trebuie să păcăleşti pe cineva să se mute aici". Detalii
În primele două luni ale anului s-au eliberat puțin peste șase mii de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 6% față de perioada similară din 2021. Detalii
● Unde în Sibiu?
Răspunsul ghicitorii de săptămâna trecută (de aici): str. Papiu Ilarian