Orașul. #15
Discover more from Orașul.
Orașul. #15
● Știați că…?
Din cauza lipsei sălilor care să respecte normativele în vigoare, Liceul de Artă a trebuit să își mute toate orele de instrument/muzică la Filarmonica de Stat Sibiu.
Sălile de la Liceul de Artă Sibiu, destinate studiului individual, sunt mici, fără lumină naturală și fără izolație fonică. De asta, se pare că din 2022 Liceul de Artă a fost nevoit să semneze un contract de parteneriat cu Filarmonica de Stat Sibiu, pentru a-și muta orele pe str. Cetății, în cadrul Filarmonicii.
● Liceul de Artă, Sibiu: trecut, prezent, viitor.
Trecutul
Generala și liceul le-am făcut la Liceul de Artă din Sibiu. Doar jumătate din anii petrecuți în clădirea de pe str. Odobescu pot spune că au fost confortabili deoarece în școala generală aveam o sală extrem de mică în care ne înghesuiam mai mult de 20 de elevi. Practic, era o încăpere împărțită în două, printr-un simplu panou, neizolat fonic, ce separa două săli de clasă de vreo 20 de metri pătrați. Întotdeauna când cei din cealaltă clasă mergeau la ore, trebuia să treacă prin sala noastră, iar dacă profesoara lor vorbea mai tare sau certa vreun elev, se auzea foarte clar ce spune. Așa am învățat din a V-a până în a VIII-a.
Primul an de liceu l-am făcut în laboratorul de fizică. Nu aveam alocată o sală a noastră așa că, ori de câte ori avea vreo altă clasă nevoie de laborator, noi eram exilați prin alte părți. Norocul nostru era că nimeni nu punea preț pe fizică și pe laborator, care oricum cred că s-a desființat la scurt timp deoarece era undeva la subsol, izolat de întreaga școală, aflat lângă camera tehnică, vestiarul administratorului și centrala școlii.
Atelierul de pictură era, la fel ca sala de clasă din generală, unul mic la care ajungeai printr-un hol întunecat, prin care nici nu călcam dacă nu eram obligat de circumstanțe, așa respingător era. Atelierul de grafică era într-un subsol întunecat, cu câteva geamuri mici prin care intra chinuit lumina deoarece era la câțiva metri sub pământ. Modelajul (sculptura) îl făceam în două încăperi cu intrarea direct din curte. Eram așa feriți de tot ce însemna restul școlii încât nici măcar profesorii nu prea dădeau pe aici.
De cei de la muzică îmi era cel mai milă - studiau în săli minuscule și trebuia să își pregătească programul din timp, pentru că atunci când cântau, sunetul se auzea prin toată școala, sălile nefiind izolate fonic. Deci nu puteau cânta mai mulți elevi în săli apropiate.
Dar aveam o curte foarte mare, cu terenuri de baschet și loc de alergat. Curte din care a mușcat apoi Liceul Brukenthal, construindu-și aici sala de sport mai mare decât liceul în sine. Apoi au ocupat-o profesorii cu mașini, devenind parcare. Și așa a dispărut și curtea.
Prezentul
Probabil că în prezent lucrurile nu stau cu mult mai bine. Liceul de Artă are acum aprox. 480 de elevi (dintre care 120 în clasele zero-patru). Cred că au dispărut încăperile împărțite pentru două clase dar sălile de studiu au rămas mici și fără lumină naturală.
Cu toate astea, clădirea este superbă!
Cu un hol mare, înalt, înconjurat de coloane și cu un luminator de sticlă ce străpunge tavanul, primul lucru ce te întâmpină atunci când intri în Liceul de Artă este mozaicul decorat cu elemente specifice artei, chiar logo-ul liceului (o harpă, măști de teatru etc). În holul ăsta am expus pentru prima oară picturile mele, aici se organizau balurile de sfârșit de an și tot aici am avut prima întâlnire cu cea ce urma să îmi devină soție.
Nu știu ce au de gând să facă cu clădirea cei de la Biserica Evanghelică, cei ce au retrocedat-o cu câțiva ani în urmă, dar ea merită să fie în continuare deschisă publicului și merită să devină chiar și vizitabilă.
Viitorul
Odată cu retrocedarea clădirii, riscul de a desființa Liceul de Artă din Sibiu și presiunea părinților a convins Primăria Sibiu să facă ceea ce nu făcuse niciodată până atunci - să construiască o nouă clădire proiectată special pentru un liceu.
● Proiectul noului Liceu de Artă
Povestea
Conform Turnul Sfatului, promis încă de pe vremea primarului Iohannis, lucrul la proiectul unui nou Liceu de Artă a ajuns în faza de lansare a licitației pentru proiectare și execuție în noiembrie 2017. Ca urmare a unor contestații care reclamau calitatea slabă a documentației incipiente, Primăria Sibiu a decis să anuleze licitația la finele anului 2017. În urma unui alt proces, însă, în februarie 2018 Primăria Sibiu a fost obligată de instanță să anuleze anularea procedurii. Într-un final, în septembrie 2018 a fost atribuit contractul celor de la Construcții SA (pentru suma de 20,4 milioane de lei), termenul de predare a noului Liceu fiind în aprilie 2020.
Cum lucrările aveau un avans foarte mic, Primăria a decis să întrerupă contractul și să scoată din nou la licitație lucrarea. Noua licitație s-a încheiat în primăvara anului 2021, contractul pentru restul de executat fiind atribuit companiei Con-A pentru suma de 22,5 milioane de lei, cu tot cu TVA (detalii).
Dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Astăzi șantierul arată așa:
Proiectul
Liceu de Artă a fost proiectat cu:
21 de săli de clasă de peste 55 mp fiecare (primar, gimnazial, liceal);
minim 5 ateliere de arte plastice, 1 atelier de sculptură și un laborator de grafică pe calculator;
27 de săli de studiu individual pentru specialitatea muzică a câte 8 mp, cu exigente de izolare si tratamente acustice specifice (10 pian, 10 corzi, 3 suflători, 3 canto, 1 percuție);
încăperi administrative (birouri, cancelarie ș.a.);
cabinet psihologic, cabinet medical;
o sală de servit masa pentru 40-50 de elevi și una pentru profesori, prevăzută cu chicinetă;
o sală de spectacole cu 200 de locuri pentru spectatori și 71 performeri pe scenă, prevăzută cu un foyer ce ar putea fi folosit pentru expoziții de artă. Evident, această sală va fi prevăzută cu cabine amenajate special pentru performeri și alte anexe specifice.
Desigur, având în vedere că viitorul liceu ar trebui să fie construit în curtea Colegiului economic de pe str. Oituz, curtea va deveni comună cu cei ce învață acum aici. Astfel că, în curte nu vor apărea multe facilități de petrecere a timpului liber din pauze. Tocmai de asta, întreg acoperișul liceului (corpurile noi, fără sala multifuncțională) au fost proiectate ca terase pentru pauze sau chiar activități sportive în aer liber. Pentru că Liceul de Artă are și școală primară, ar trebui aici amenajată o curte separată, protejată pentru clasele pregătitoare până la clasa a IV-a.
● Investițiile Primăriei Sibiu în infrastructura educațională.
Am verificat contractele încheiate de Primăria Sibiu pentru reabilitări, extinderi sau construcții de unități de învățământ. În anii 2019-2021 au fost încheiate contracte în valoare de peste 71 de milioane de lei (vezi toate contractele de investiții ale Primăriei Sibiu în infrastructura educațională: www.cemerita.ro/scoliPMS)
În acești ultimi trei ani, au fost începute trei extinderi de școală și construcția a două creșe noi. Am vrut să văd stadiul lucrărilor astfel că am făcut o tură prin oraș.
Extindere corp școală la Școala Gimnazială I.L. Caragiale (Str. Vasile Alecsandri nr. 10). Valoare contract pentru faza de execuție lucrări: 8.653.219,96 lei (preț cu TVA).
Data de finalizare prevăzută în contract era 15.02.2022, deja depășită.
Construcție nouă cu destinație creșă în incinta Grădiniței nr. 36 (str. Constructorilor nr. 17). Construcția clădirii noi costă 4.495.633,62 lei (inclusiv TVA).
Data de finalizare prevăzută în contract este 10.06.2022 și pare să fie cel mai avansat șantier început în ultimii trei ani dar care nu știu dacă va respecta termenul de predare.
Extindere corp școală și sală de sport la Școala Gimnazială Regele Ferdinand (Str. Șureanu 1). Pentru proiectare și execuție lucrări, valoarea inițială a contractului a fost de 9.865.167,41 lei dar a fost mărită, printr-o anexă, la 10.061.593,89 lei.
Data de finalizare prevăzută în contract este 13.07.2022.
Construcție nouă cu destinația de creșă la Școala Gimnazială nr. 1 (str. Hațegului nr. 8). Construcția clădirii noi costă 5.578.374,95 lei (TVA inclus).
Data de finalizare prevăzută în contract este 15.07.2022. Locuind în zonă am urmărit mai de îndeaproape și lucrările merg bine. Așa arăta șantierul în urmă cu câteva zile:
Extindere corp școală și construire sală de sport la Școala Nicolae Iorga - corp B (str. Nicolae Iorga nr. 56).
Proiectul pentru această extindere a fost realizat în 2019 de către o firmă din Cluj-Napoca, Smartbau Construct SRL, dar s-a dovedit a fi greșit și incomplet, lucru ce a dus la retragerea firmei de construcții angajate și la nevoia de reproiectare.
De jumătate de an, cei aproximativ 1.500 de elevi înscriși la Școala ”Nicolae Iorga” din Sibiu ar fi trebuit să meargă la o școală extinsă cu 22 de noi săli de clasă, amenajate într-un nou corp de clădire cu parter, două etaje și terasă înierbată. Corp alături de care să funcționeze și o nouă sală de sport. Adică spațiu pentru aproximativ 690 de elevi și 30 de cadre didactice.
Săptămâna asta, pe 9 martie 2022, este termenul stabilit pentru depunerea ofertelor în urma unei noi licitații de reproiectare și terminarea lucrărilor. La primele două licitații nimeni nu s-a prezentat, chiar dacă de fiecare dată suma alocată a crescut - valoarea actuală fiind de 14,9 milioane de lei + TVA.
Povestea cu întreaga harababură o găsești în Turnul Sfatului, aici.
● Povestea Smartbau Construct SRL
În afara clădirii de la Școala Regele Ferdinand (adică cel mai recent contract semnat de către Primăria Sibiu), toate cele amintite mai sus au fost proiectate de aceeași firmă: Smartbau Construct SRL.
Smartbau Construct SRL a început să lucreze cu Primăria Sibiu în anul 2018, câștigând 9 contracte de proiectare în anii 2018-2019, cu valoare totală de 906.000 lei + TVA. Din 2020 nu a reușit să mai contracteze proiecte, anul în care au început problemele la proiectul școlii ”Nicolae Iorga”.
● Primăria Sibiu nu se învață minte
Șantierele din Sibiu sunt date peste cap din cauza lipsei de responsabilitate ale firmelor contractate.
A fost Construcții SA ce câștiga mai toate contractele din Sibiu în trecut. Din cauza insolvenței firmei, au fost întârziate proiecte precum Liceul de Artă, stadionul municipal, Lacul Binder ș.a., iar costurile acestor întârzieri cresc și acum.
A fost Smartbau Construcții SRL ce se pară că proiecta mai toate proiectele de extinderi școli și creșe, iar acum resimțim întârzieri și costuri suplimentare ce, la fel, încă nu le putem cuantifica.
Și cu toate astea, Primăria Sibiu acceptă în continuare să se bazeze doar pe câte o firmă în toate proiectele locale mari. În 2021, acea firmă a fost Terra Building pentru infrastructură și Con-a pentru construcții.
● Cum se face în alte părți? Exemplul Cluj-Napoca.
Departe de mine de a da exemplu Cluj-Napoca în materie de urbanism. Majoritatea semnalelor venite din partea aceea a României sunt cu iz penal, iar dezvoltarea imobiliară nu ține cont de nimic. Dar, totuși, arhitectura clădirilor este una de calitate, asta și pentru că în Cluj-Napoca este (probabil) cea mai bună facultate de arhitectură din țară. Iar administrația locală se pare că a învățat că trebuie să pună preț pe ceea ce înseamnă aspectul orașului și proiectare de calitate. Astfel că a urmat rețeta concursurilor de soluții.
Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a organizat, prin platforma Ordinului Arhitecților din România, concursul de soluții pentru Liceul Nicolae Bălcescu. Au fost înscrise 27 de proiecte, unul mai bun ca altul, iar juriul a fost format din șase arhitecți din România, Franța și Austria (proiectele le poți vedea aici).
Rezultatul? La 12 ianuarie 2022, Primăria Cluj-Napoca a decis organizarea de concursuri de soluții pentru alte patru licee din oraș (detalii). Semn că ceva s-a făcut bine, iar rezultatul primului concurs de acest fel pentru un liceu a fost peste așteptări. Și e și normal deoarece la aceste concursuri nu participă doar studenți arhitecți și în nici un caz amatori ci birouri de arhitectură serioase ori chiar asocieri de mai multe firme.
Concursul de arhitectură este cel mai bun instrument de a alege cea mai bună soluție și pentru garantarea calității proiectelor administrațiilor locale. Interesul pentru concursurile de arhitectură a crescut constant, la fel și calitatea propunerilor înscrise la concursurile organizate de către OAR împreună cu administrațiile locale.
E important ca aceste concursuri să fie bine organizate, să aibă o tema clară, să se garanteze procedura până la final și mai ales să aibă un juriu competent. Componența juriului (de preferință internațională), este esențială pentru a atrage o participare cât mai numeroasă și pentru a identifica viziunile cele mai responsabile, creative și inovative. Membrii juriului trebuie aleși pe criterii profesionale, cu experiență similară cu tema concursurilor, proiecte recunoscute prin premii și distincții naționale și internaționale.
Biroul nostru de arhitectură, Atelier Mass, a participat în ultimii 10 ani la 11 concursuri, dintre care la 6 dintre ele am fost între primii 3. Tema concursului și competența juriul sunt principalele motive care ne motivează.
Mi-a spus arh. Camelia Sisak ce a fost în echipa proiectului aflat pe locul patru la concursul de soluții pentru Liceul Nicolae Bălcescu, Cluj-Napoca.
Proiectul de soluții pentru Liceul Nicolae Bălcescu din Cluj-Napoca l-a câștigat o asociere de cinci firme ce însumează 8 arhitecți, 3 studenți arhitecți și 3 ingineri. În total, pentru toate proiectele înscrise în concurs au lucrat peste 200 de arhitecți, studenți arhitecți, ingineri, urbaniști, peisagiști, printre care și arh. Șerban Țigănaș, fostul președinte al OAR dar și firma Planwerk, cea care a realizat PUG-ul Sibiului.
Costurile concursului? Câștigătorul a primit contractul de proiectare în valoare aproximativă de 2.499.780 lei (fără TVA), iar cei de pe locul doi 83.000 lei, respectiv 41.500 lei pentru locul trei. La Sibiu, contractele de proiectare au, în general, valori în jur de 150.000 lei.
Primăria nu are cum să aleagă in cunoștiință de cauză cel mai bun proiectant și nici nu cred că e o variantă bună să ai o singură soluție de arhitectură. Pentru oraș este benefic faptul că se alege cel mai bun proiect uneori din zeci de soluții înscrise la un concurs de soluții.
Cu cât se organizează mai multe concursuri de acest gen, cu atât si participanții și organizatorii dar și juriul învață să le gestioneze tot mai bine, ceea ce se poate traduce doar in proiecte mai bune pe viitor. Încrederea crește și din perspectiva locuitorilor.
Mi-a spus Narcis Sala, student arhitect participant la concursuri de soluții.
Singurul proiect pentru care Primăria Sibiu a decis că este nevoie de un concurs de soluții, este cel pentru restructurarea Pieței Cibin în vederea construirii aici a unei parcări. Pentru asta, Primăria Sibiu a semnat în 17 iunie 2021 un contract de consultanță cu Ordinul Arhitecților din România, ce ar trebui să organizeze și promoveze acest concurs. Valoarea contractului de consultanță: 130.300 lei.
● Cum se face în alte părți? Exemplul Elveția.
Am vizitat în urmă cu câteva luni o școală dintr-un orășel din Elveția (aici) și am analizat extinderea făcută aici în anul 2010, evident, tot în urma unui concurs de arhitectură ce a durat destul de mult: concursul a fost lansat public în anul 2003, rezultatele fiind stabilite doar după 3 ani (detalii despre concurs).
Pentru construcția clădirii s-a organizat un referendum (detalii) în urma căruia cetățenii au acceptat investiția de 19,9 milioane de franci elvețieni, iar în anul 2007 a început demolarea clădirii vechi și construcția celei noi. Complexul urma să aibă șase noi săli de clasă, două ateliere, sală de religie, cancelarie pentru profesori, birourile administrative și cinci săli de grup pentru terapie logopedică plus sală de sport ce are amenajate pe acoperiș câteva terenuri suplimentare de fotbal și baschet, iar curtea este plină de jocuri interactive. În urma estimărilor de cost, s-a renunțat la etapa a doua de construcție ce prevedea un turn pentru a muta aici biblioteca.
În anul 2010 a fost inaugurată clădirea nouă ce nu doar că are o atenție sporită spre protejarea copiilor de traficul din fața școlii (pentru asta, clădirea nouă a fost construită spre stradă, ca un paravan între șosea și curtea școlii - școala veche era retrasă de la stradă) dar clădirea a devenit și prima școală certificată Minergie-ECO din Elveția. Aceasta înseamnă nu doar reducerea consumului de energie prin utilizarea celor mai noi materiale de izolare, surse de energie regenerativă și panouri fotovoltaice pe acoperiș. Standardul suplimentar ECO cere ca toate materialele folosite pentru construcții să nu conțină substanțe toxice și solvenți, iar lemnul să provină din pădurile din apropiere sau să fie certificat FSC. Mai mult, clădirea folosește la toalete apa de ploaie iar ferestrele mari și lățimea redusă a clădirii permite luminii naturale să inunde sălile de clasă, fără să fie nevoie de consum mare de energie electrică. Nu există holuri sau alte spații fără lumină naturală din abundență.
Fațada plină dinspre vest a fost și ea subiectul unui concurs de idei, Artistul Ingo Giezendanner din Zurich fiind câștigătorul pentru realizarea operei de artă montată aici.
● Scurte
Proiectul Aqua-Parkului din Sibiu: un sit, un proiect, o eroare - scurtă analiză a proiectului realizată de arh. Dorin Boilă. Detalii, la pag. 55 din Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, aici. Pe aceeași temă: Schimbarea la față a Câmpușorului, cu aqua-park. Primăria a lansat în consultare planul urbanistic zonal (link).
În Revista presei nr. 18, transmisă de către Uniunea Arhitecților din România, sunt prezentate valorile arhitecturale din Ucraina ce riscă să se piardă odată cu războiul de acolo. Documentul a strâns mai multe articole ce merită citite: Cum se vede războiul prin ochii arhitecților și designerilor ucraineni; Detalii și obiective importante din Kiev și Harkov; Clădirile UNESCO, printre cele mai vechi din lume, se află în calea bombardamentelor - „O catastrofă culturală”; Muzeul de istorie locală din Ivankiv, a fost făcut scrum ș.a. Detalii
O zonă de peste 3,4 hectare din cartierul Mărăștur (cel mai mare cartier din Cluj-Napoca) urmează să fie modernizată după un proiect de regenerare urbană ca la carte pregătit de echipa arhitectului Vlad Rusu care are la activ mai multe proiecte pentru transformarea unor zone din oraș, câștigate în urma unor concursuri de soluții. Acest proiect vizează crearea unei grădini urbane în zona parcului Primăverii, dar și a arterelor din proximitate – Ioan Meșter, Emil Cioran și Almasului. Consilierii locali vor aproba studiul de fezabilitate la ședința din 7 martie. Potrivit acestuia, investiția de modernizare din cartierul Mănăștur este estimată la aproape 40 de milioane de lei cu TVA și un termen de realizare de 19 luni. Detalii
Conducerea Clubului Sportiv Municipal Sibiu anunță că au fost depășite etapele birocratice necesare unei investiții publice de amploare și urmează ca în perioada următoare să fie lansată licitația pentru construirea noului Bazin Olimpia din Parcul Sub Arini. Proiectul a fost estimat la aproximativ 40 de milioane de lei și ar urma să fie gata în 2024. Detalii
