● Știați că…?
Din luna septembrie 2021, Comandamentul NATO de la Sibiu este operațional. Este singurul din această parte a Europei care depășește 400 de ofiţeri de Stat Major (adică de rang înalt) din diferite țări NATO. În prezent, sunt în desfășurare mai multe investiții majore în Sibiu, fiind în construcție viitorul sediu al Comandamentului NATO (ptr. Calea Dumbrăvii, în locul fostului Tribunal - detalii) și clădirea Serviciului de Telecomunicații Speciale (ce s-a ridicat în ultimele luni lânga cinematograful Arta - detalii). Cele două investiții se ridică la mai mult de 115 milioane de euro.
Pe lângă tot felul de dotări specifice, sediul comandamentului va avea terenuri de tenis și squash dar și un sistem de protecție electromagnetică.
Pe lângă Comandamentul NATO, Sibiul va mai găzdui câteva sute de soldați și ofițeri într-o nouă unitate militară care se va înființa în zona Aeroportului, pe terenurile și clădirile fostei unități de elicoptere, ce vor fi reabilitate. De asemenea, va fi reabilitat și căminul militar din spatele Cercului Militar de pe Bdul. Victoriei.
Deși prezența militară va fi mărită în Sibiu în perioada următoare, Gen. lt. Tomiță-Cătălin Tomescu, șeful Comandamentului NATO, spune că Sibiul nu va deveni o țintă ci din contră, acest comandament aduce un plus semnificativ de siguranță. (Interviul aici)
● Am vizitat câteva buncăre nou construite în Sibiu.
De ce ar trebui să se construiască buncăre?
Legea este foarte clară: orice clădire nou construită, de peste 600 mp și prevăzută cu subsol, trebuie să aibă buncăr.
Așa ne spune legea de mult - la 15 iunie 2005 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 560 (legea 481/2004 - link) ce arată obligativitatea construirii de adăposturi pentru toate clădirile ce au o suprafață construită la sol mai mare de 150 mp și sunt prevăzute cu subsol, inclusiv clădirile de locuit. Ce s-a întâmplat? Evident că nimic.
Așa că în 2016, în loc să ceară respectarea legii, guvernanții au făcut-o mai permisivă și au aprobat Hotărârea de Guvern nr. 62 din 16 noiembrie 2016 ce vine cu modificări la legea 481/2004. Ce s-a întâmplat apoi? Tot nimic!
HG 62/2016 obligă orice proiectant și investitor să prevadă un buncăr în subsolul fiecărei clădiri ce depășește 600 mp desfășurați. Fie că este instituție, magazin, clădire de birouri, hotel, biserică sau chiar și bloc de locuit. Orice clădire ce are un subsol trebuie să prevadă un buncăr amenajat astfel încât să ofere siguranță cetățenilor în caz de război sau de calamități. Detalii
De ce în Sibiu sunt doar 46 de adăposturi?
Știm cu toții cât se construiește în oraș. Iar exemplul cel mai la îndemână este Calea Dumbrăvii unde în perioada 2016-2021 au fost eliberate 12 autorizații de construcție pentru clădiri cu cinci niveluri supraterane + subsol, deci cu siguranță toate sunt obligate să aibă câte un buncăr subteran. Cu toate astea, pe Calea Dumbrăvii apar în listă doar două adăposturi neoperative (deci care nu respectă toate cerințele legale) și niciunul dintre acestea nu se află la subsolul clădirilor nou construite.
Lista buncărelor din Sibiu - link
Ar fi interesant un răspuns al Primăriei Sibiu privitor la câte dintre clădirile autorizate în ultimii ani au prevăzut construcția de buncăre. Sunt absolut sigur că blocurile din cartiere, acolo unde există subsol, nu au așa ceva. Dar cum rămâne cu clădirile de birouri, hotelurile, centrele comerciale sau clădirile extinse ce întrunesc acum criteriile pentru a avea la subsol un buncăr?
Cum arată buncărele din Sibiu?
Pentru că nu era de ajuns că mai nimeni nu respectă de 17 ani legea, nici măcar cei ce investesc în construcția de buncăre nu sunt luați în evidență. Probabil singurele clădiri de pe Calea Dumbrăvii ce au fost construite cu buncăre, sunt cele realizate de Max Development la nr. 40 și nr. 71. Le-am vizitat pe ambele și am rămas impresionat când am descoperit că aceste spații sunt dotate inclusiv cu sistem de filtrare a aerului, pentru a face față unui atac chimic.
Cele două buncăre, aflate la subsolul clădirilor nr. 40 și nr. 71 de pe Calea Dumbrăvii, au accese atât din garajul subteran cât și direct din exterior. Ambele au inclusiv bazin de colectare a apei dar, din păcate, fără legătură directă cu buncărul. Ușile metalice prevăzute la accesele în buncăr sunt realizate astfel încât să aibă rezistența zidurilor exterioare de beton iar spațiile sunt suficient de mari pentru a adăposti poate chiar sute de oameni, respectând legea ce prevede 1 mp/persoană.
Un buncăr găsim și sub clădirea KeepCalling de pe Sos. Alba Iulia, la nr. 40, acesta regăsindu-se și în lista oficială a adăposturilor luate în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență (lista tuturor buncărelor din țară o puteți găsi aici).
Și acest buncăr are două încăperi cu pereții de beton și uși metalice solide, inclusiv o poartă metalică de dimensiuni mari, pentru accesul direct din garaj a utilajelor sau armamentului de dimensiuni mai mari. Aici, ieșirea de siguranță se face direct înspre Șos. Alba Iulia, prin două trape aflate pe spațiul verde din fața clădirii, urcând pe o scară metalică.
Cum arată buncărele în alte țări?
La sfârșitul anului trecut am vizitat Elveția. Acea Elveție prietenă cu toată lumea, unde liderii mondiali se întâlnesc considerând-o teren neutru, ce cu greu ne putem imagina că ar putea vreodată să fie atacată. Cu toate astea, legile lor sunt foarte stricte cu privire la construcția de buncăre și protecția populației.
Cartierul în care am locuit, construit în urmă cu vreo 15 ani, are la fiecare scară de bloc câte un buncăr, chiar dacă subsolurile blocurilor comunicau între ele prin parcările subterane. Nu există excepție de la regulă - fiecare scară cu buncărul propriu. Am scris mai multe în 📩 Oʀᴀșᴜʟ. #6.
Ca suprafețe și dotări, le-am văzut similare cu cele din Sibiu, cu excepția toaletelor. În buncărele elvețiene, oamenii au construit și grupuri sanitare pentru cei ce vor fi izolați în buncăr, detaliu ce la noi lipsește 😆
● Garsoniera de 11 metri pătrați
Nu are cum să nu fi văzut și tu garsoniera de 11 mp din Cluj pentru care proprietarii au cerut o chirie de 200 euro/lună. Garsoniera s-a închiriat rapid și asta nu mă miră deoarece am văzut și la Sibiu spații mici închiriate la prețuri incredibile.
Anunțul de închiriere s-a viralizat, iar comentariile au fost cele ce au făcut subiectul mai multor știri naționale. Avem peste 38.000 de comentarii comice, inclusiv din partea mai multor ministere, universități, primării ș.a. A scris Vice un articol despre comentarii așa că nu reiau și eu (vezi aici).
Nimeni, însă, nu vorbește serios despre faptul că orice garsonieră construită după anul 1996 trebuie să aibă minim 36 mp, conform legii. Am publicat în 📩 Oʀᴀșᴜʟ. #3 un tabel cu suprafețele minimale ale spațiilor, în funcție de numărul de camere (vezi aici). De ce e importantă informația asta? Pentru a nu lăsa greșit în conștiința oamenilor că o garsonieră de 11 mp este normală.
Dar, de asemenea, nu s-a vorbit prea mult nici de faptul că poate fi util chiar și un apartament de 11 mp, atâta timp cât este gândit bine. Mircea Bravo a filmat în garsoniera-vedetă așa că am putut observa atenția la unele detalii precum masa glisantă și uscătorul de haine integrate în design.
Am amenajat și eu mai multe apartamente mici din care am putut scoate utilitatea unei locuințe comode. Chiar iubesc să lucrez în spații ce mă provoacă, la care trebuie să gândesc totul în cel mai mic detaliu.
Vezi detalii pe site-ul www.designarhitectura.ro
Apartamentul alb l-am gândit în urmă cu câțiva ani și până acum niciun chiriaș nu s-a plâns de lipsa de dotări, chiar dacă spațiul pare mic la o primă vedere.
În camera de 12 mp am inclus un pat rabatabil cu ajutorul căruia se poate transforma spațiul din dormitor cu pat dublu, într-un living confortabil. Tot aici avem mai multe corpuri de mobilier, inclusiv unul din care se deschide o masă dar și tv-ul amplasat în fața canapelei. M-am folosit de înălțimea camerei și de faptul că tavanul este boltit, pentru a amplasa corpuri de mobilier și peste pat, pentru a depozita aici lucrurile mai puțin folosite.
Spațiul de gătit are toate dotările necesare: chiuvetă, plită de gătit, mini-frigider, picurător pentru vase, cuptor cu microunde, pe lângă cafetieră și încălzitor de apă ce în mod normal sunt acomodate deasupra corpului de mobilier suspendat. Peretele din zona bucătăriei am decis să îl las cu cărămidă aparentă vopsită în alb. Între timp, aici am amplasat o sticlă securizată, transparentă, pe post de faianță, pentru a nu murdări peretele și a fi ușor de curățat.
Baia, amenajată în nici 5 mp, acomodează un dulap înalt pentru haine și unul pentru produse de curățenie și alte lucruri de-ale casei. Avem aici și o mașină de spălat haine dar și un duș încăpător în interiorul căruia poți simți căldura din pardoseală chiar și în timp ce te speli.
Spațiul mic îl putem compensa cu imaginația - orice încăpere poate fi transformată într-una eficientă. Trebuie doar să ne uităm spre civilizațiile asiatice și ne dăm rapid seama că putem fura de la ele o educație minimalistă și modernă, cu un stil de viață comod… chiar și în spații extrem de mici.
● Scurte
Cladiri cu istorie - 5 cele mai vechi case din Sibiu. Link
Sibiul se clasează în primele 10 orașe cele mai scumpe la nivel național, la vânzarea apartamentelor vechi, cu 1.000 de euro/mp. ”Șansele ca evoluția prețurilor să încetinească sunt minime, iar de scăzut nici nu se pune problema în 2022. Oferta a scăzut în medie cu 10% la nivel național, iar asta pune presiune suplimentară pe cei care cumpără.” a explicat Dorel Niță, analist ValorEasy. Detalii
Luna ianuarie a adus o accelerare şi mai puternică a preţurilor apartamentelor din București, fiind luna cu cea mai mare creştere din ultimul an. „Pentru 2022 estimăm o majorare a preţurilor de aproximativ 15% pe segmentul nou, în principal ca urmare a creşterii costurilor, şi o majorare mai redusă pe segmentul locuinţelor vechi“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România. Detalii
O hotărâre de Consiliu Local spune că atunci când ies pe străzile orașului, camioanele de pe șantierele din Sibiu, trebuie să aibă roțile curate și să nu facă mizerie. În realitate, unii respectă doar în teorie aceste lucruri. Ora de Sibiu a luat șantierele Sibiului la raport – La ”Penny” este noroi cât încape, pe Victoriei se spală roțile la camioane. Link
Satul Fărășești, comuna Pietroasa, din zona de munte a județului Timiș, a fost ales în cadrul proiectului Color the Village, prin care sute de voluntari reabilitează fațadele clădirilor și ajută la diverse acțiuni de înfrumusețare a satului. Obiectivul: vor fi zugrăvite 30 de case, în 3 zile, în perioada 9-11 iunie 2022. În acest an a fost ales satul Fărășești pentru că se remarcă prin numărul mare de case bătrânești care s-au păstrat, multe dintre ele construite din lemn, cu o arhitectură specifică zonei etnografice Făget, cu porți sculptate și fațade frumos decorate. Detalii
Ministerul Culturii a pus in dezbatere publică proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice 2022-2032. Teremnul pentru transmiterea de propuneri de modificare sau observații: 16 februarie 2022. Detalii