Orașul. #01
Discover more from Orașul.
#mySibiu - Sibiul văzut de Székely Attila.
● Știați că?
Poţi cere eliberarea CF-ului în format electronic şi funcţionează atât de bine de îl ai pe calculator în mai puţin de zece minute de la depunerea cererii. Chiar şi în afara programului normal de lucru. Cum funcţionează găsești pe www.designarhitectura.ro
● La scăldat printre coloane
Nu am vizitat până acum Baia Populară nou restaurată și redeschisă publicului, dar faptul că a fost prezentată atât la Bienala de Arhitectură a Uniunii Arhitecților din România cât și la Bienala de Arhitectură Transilvania (unde a și câștigat premiul juriului în secțiunea dedicată patrimoniului cultural) ne arată că ceva s-a făcut bine.
Interesant în acest proiect a fost jurnalul de șantier publicat în timp real pe site-ul Băii Populare Sibiu. Aruncă și tu un ochi (aici) peste pozele din timpul șantierului. Vei rămâne uimit de cum se poate schimba un loc dacă învestiția este făcută cu cap.
Arhitectură: Arh Service Guttmann & Comp S.R.L. și K&K Studio de Proiectare S.R.L. (dr. arh. Guttmann Szabolcs, arh. Kulcsár András Levente, arh. Nemes Andreea, arh. Poară Laura).
● S-a închis Lili’s, am rămas fără un local bine amenajat
Prima oară în viața mea am mâncat înghețată în urmă cu 4-5 ani, iar singura pe gustul meu era la Lili’s. Localul tocmai ce s-a închis, fiind în mijlocul unui scandal în urma căruia chiriașul a fost dat afară din spațiu de noul proprietar al clădirii, șefa comisiei de retrocedări. Detaliile le citiți pe Ora de Sibiu (aici) de unde aflăm și că Lili’s se va redeschide în curând. Eu aștept să văd cum va fi amenajat noul local, Jurgen Faff reușind data trecută să creeze un mediu cald și primitor. Ce este clar, tot cățelușa Lili va fi în centrul atenției și în noul spațiu de pe Scările Turnului.
● Casa românească Gușterița strânge comunitatea în jurul unei idei
Preotul Parohiei Ortodoxe Sibiu-Gușterița a mobilizat comunitatea cu intenția de a salva o casă din lemn veche de 200 de ani. Clădirea este deja în proces de restaurare, cu ajutorul voluntarilor din Gușterița și a studenților de la Colegiul de conservare-restaurare din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, coordonați fiind de arhitectul Cosmin Daniel Pavel. După restaurare, casa din lemn va funcționa ca muzeu al satului Gușterița și loc pentru activități legate de meșteșuguri tradiționale.
Se pare că nu doar clădirea în sine este cu valoare istorică ci și descoperirile din timpul șantierului. Pe pagina de facebook Casa românească Gușterița, oamenii publică un jurnal de șantier, astfel am aflat că au descoperit chiar și o sticla de bere Hager de o frumusețe rară, ce o putem data 1911-1932. Frații Hager au avut încă din sec. XIX o fabrică de spirt, din 1911 apucându-se și de fabricarea berii.
Proiectul poate fi sprijinit prin sponsorizări către Parohia Ortodoxă Sibiu-Gușterița, IBAN RO80BTRLRONCRT0585118901 sau cu donații de materiale de construcție și voluntariat.
● Zona Lacul lui Binder - șantiere publice și private
Lacul lui Binder, o investiție de peste 13 milioane de lei
Una dintre zonele în care Primăria Sibiu a aruncat zarurile și a mizat pe dezvoltare este Lacul Binder. Printr-o investiție de 13,6 milioane de lei în amenajarea lacului și alte investiții pentru asfaltarea drumurilor din zonă (str. Țiglarilor, str. Tractorului, str. Lacul lui Binder ș.a.), probabil și Primăria așteaptă ca plaja artificială să atragă investitori privați pentru a șterge impresia oamenilor despre cartierul Țiglari ca fiind unul lipsit de orice fel de viitor. Prin lucrările executate de Primăria Sibiu, Lacul lui Binder se dorește a fi transformat dintr-o zonă urbană neutilizată, într-un spațiu pentru sport și agrement (detalii aici).
Proiectul de amenajare al lacului este în întârziere, el având inițial ca termen de finalizare a lucrărilor decembrie 2019. Chiar dacă, la fața locului, proiectul pare să fie finalizat, suntem în iarnă deci mai trebuie să așteptăm cel puțin jumătate de an pentru a-l inaugura corect.
Turnul Sfatului a scris o istorie a proiectului și de ce am ajuns să plătim mai mulți bani decât era inițial prevăzut, chiar dacă s-au tăiat din lucrări – fără panouri fotovoltaice, pavilion la jumătate din suprafață, toalete mai puține ș.a. Citește articolul aici.
Cartier de lux în zona lacului
Investiția Primăriei Sibiu în Lacul lui Binder se pare că începe să își atingă scopul. Dacă le iese proiectul celor de la DMX Construction, se va schimba radical str. Tractorului ce arată acum ca o zonă industrială părăsită.
”Proiectul va cuprinde 494 apartamente, un apart-hotel cu 89 apartamente, trei restaurante cu deschidere la Lacul lui Binder, o cafenea și 29 case individuale de lux”, anunțau reprezentanții dezvoltatorului printr-un advertorial plătit în presa sibiană (îl găsiți aici).
Vorbesc aici de ansamblul The Lake Home (a nu se confunda cu Park Lake Residence ce pare un cartier sinistru).
Totul sună excelent în proiectul The Lake Home și chiar îmi doresc să se dezvolte zona, dar nu pot să nu remarc faptul că primul imobil a fost promis că va fi finalizat până la sfârșitul lunii decembrie a acestui an și că întregul proiect va fi finalizat până în luna decembrie a anului 2025. Totuși, ieri clădirea arăta ca în poza de mai jos, deci departe de a fi gata.
Cât privește restul ansamblului - până acum au fost cerute de la Primăria Sibiu doar Certificate de Urbansim pentru extindere, etajare și mansardare construcții existente (vezi aici). De altfel, și pentru primul bloc s-a primit Autorizație de Construcție tot pentru etajare, mansardare și recompartimentări interioare clădire existentă (vezi aici) ceea ce nu este neapărat greșit doar că nu suficient pentru dezvoltarea unui ansamblu rezidențial de aproximativ 50.500 de metri pătrați, așa cum a fost promis. Conform Regulamentului de Urbanism, pentru intervenții cu efecte importante asupra organizării parcelei sau funcționării zonei, trebuie elaborat în mod obligatoriu un Plan Urbanistic Zonal, nu doar să te folosești de câteva schelete ale clădirilor vechi de cărămidă, pentru a fi mai ușor de autorizat - vezi aici poză cum arăta și cum se vrea să arate prima clădire aflată în construcție.
Ca idee, cel mai ieftin apartament în acest cartier va costa, “la alb”, 48.964 euro (1.288,53 eu/mp) cel mai scump ajungând la 183.400 euro (penthouse de 5 camere). Pentru că tot am amintit și de Park Lake Residence, aici un apartament cu un dormitor și living cu bucătărie open-space costă, parțial mobilat, 52.900 euro (1.259,52 eu/mp). Și nu înțeleg de ce așa mult :)
● Centrul de conferințe este de fapt… un teatru cu 2 săli.
Zilele trecute, Primăria Sibiu a organizat o serie de întâlniri online cu echipa de proiectare ce a gândit studiul de prefezabilitate pentru Centrul de Spectacole și Conferințe din Sibiu. Eu nu am mai fost invitat și în sesiunea asta dar am trimis un punct de vedere Primăriei după prezentarea din urmă cu mai bine de șase luni. Teoretic atunci era deadline-ul de predare al studiului dar, după cum se vede, acesta s-a prelungit.
Atunci îmi arătam dezamăgirea deoarece spațiile erau extrem de puține, iar numărul de săli destinate spectacolelor era mic: doar două săli ce pot fi folosite concomitent. Prin comparație, Casa de Cultură a Sindicatelor, construită în 1973, are trei astfel de săli.
Am văzut că toată lumea fuge de termenul de mall cultural, în contextul în care am recomandat ca spațiile de trecere ale Centrului de conferințe să fie publice, transformându-se în străzi ce fac legătura între diverse puncte de interes. Personal, aș vrea ca Sibiul să aibă primul Mall Cultural din țară, care să adăpostească zi de zi nenumărate spectacole și evenimente, conferințe și burse de spectacole precum și spații vii cum sunt librăriile, galeriile ori atelierele de artă, chiar și muzee cum ar fi muzeul dezvoltării Sibiului și a marilor sibieni, cu hărți interactive și spații atractive inclusiv pentru copii, prin care să învățăm despre orașul nostru, toate acestea deschise zilnic pentru cetățeni și turiști. O clădire vie, care să fie în sine un punct de atracție și un magnet turistic, nu doar o clădire frumoasă și modernă al căror porți se deschid câteva ore pe săptămână, strict în timpul spectacolelor de teatru.
Am publicat aici feedback-ul meu și aici răspunsul primit din partea dnei. Fodor, primar al Sibiului. Publicația Sibiu100% ne arătă ceva mai multe planșe din proiect (aici), cu promisiunea că va reveni și cu altele.
Arhitectură: compania Ove ARUP & Partners International Limited (Tateo Nakajima - director ARUP, Matt Atwood - manager de proiect)
● Un pas major spre distrugerea mediului construit.
Cel mai regretabil este că acest demers este inițiat de însuși ministerul care ar trebui să sprijine calitatea dezvoltării. Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și-au dat mâna pentru a face dintr-o catastrofală OUG 79/2021 un cataclism național.
Președintele Ordinului Arhitecților din România a reacționat dur, printr-o postare pe Facebook (aici):
Azi, în Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului a Camerei Deputaților am asistat la cea mai josnică manifestare de simulacru democratic, minciună sfruntată dezavuată cu dovezi și cifre dar totuși repetată cu obstinație și manipulări de cel mai crunt soi pe care le-am văzut vreodată. Bineînțeles în zâmbetele zeflemitoare ale deputaților proaspăt aliați, pe alocuri hohote de râs.*
*arh. Alexandru Găvozdea, președinte OAR
Pe foarte scurt, prin adoptarea ordonanței de urgență a guvernului, prin care se modifică unele părți importante ale legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (mai precis accesul la funcția de arhitect-șef), guvernul provoacă cu bună știință deprofesionalizarea acestui angrenaj din administrațiile publice locale. Pe de altă parte, se elimină unicul filtru de calitate profesională, respectiv atestatul Registrului Urbaniștilor din România, care fusese necesar până acum pentru toate categoriile profesionale ce doreau să acceadă la funcția de arhitect-șef.
De ce? Simplu.
Pentru că în următorii 5 ani vin peste 30 de miliarde de Euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE. La care se adaugă fondurile structurale din exercițiul financiar și fondurile pe agricultură. De ce ai avea nevoie de profesioniști care să-ți spună cum se construiește corect, când tot ce vrei tu e să se rostogolească fondurile?* Banii trebuie cheltuiți cu ușurință.
Iată și punctul de vedere oficial al Ordinului Arhitecților din România, aici.
● Scurte
Exasperat de fotografi, un proprietar din Piața Mică vrea să interzică pozele lângă Podul Minciunilor: Încalcă dreptul la viață privată. (detalii)
Un arhitect din Sibiu critică aspru felul în care s-a lucrat în cartierul Ștrand – „Solicit publicarea autorizației de construcție și remedierea proiectului” (detalii)
Primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, se laudă cu noul stadion dotat cu pistă de alergare modernă, gazon nou şi instalaţie subterană de irigare. O investiţie în valoare de 260.000 de euro. Există, însă, o mică-mică problemă: pista de atletism este… dreptunghiulară. Poză aici.
● Unde în Sibiu?
